Analiză RoEM-UBB FSEGA: Consolidarea bugetară avansează lent

Deficitul bugetar al României s-a adâncit constant în primele nouă luni din 2025, graficul evoluţiei lunare a balanţei bugetului de stat pe metoda cash arătând o scădere în acelaşi ritm alarmant ca în 2024 şi mult mai rapid decât în anii 2021-2023, conform analizei RoEM-UBB FSEGA, din care urmează să relatăm. În aceste condiţii, ţinta iniţială de 7% din PIB convenită cu Comisia Europeană devine aproape imposibil de atins, chiar dacă impactul principal al măsurilor fiscale este aşteptat abia în trimestrul al patrulea, consideră specialiştii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

„Anul 2025 marchează începutul unei ajustări necesare. După o vară cu o dinamizare temporară a consumului, alimentată de anticiparea majorărilor fiscale, urmată de o toamnă rece în industrie şi construcţii, economia dă semne de oboseală. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli, respectiv printr-o administrare eficientă a veniturilor la bugetul de stat. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, iar perioada de convalescenţă abia începe. Verdictul real asupra pachetului de corecţie va veni în 2026, când vom vedea dacă guvernul, mediul de afaceri şi societatea vor reuşi să susţină în mod viabil consolidarea bugetară”, a explicat Bela-Gergely Racz, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.

Analiza deficitului folosind metoda cash are însă limite importante, atrag atenţia analiştii RoEM, pentru că surprinde doar fluxurile efective de încasări şi plăţi ale statului, este puternic influenţată de sezonalitate şi poate fi modificată temporar prin accelerarea sau amânarea unor cheltuieli. Pentru realizarea de comparaţii internaţionale şi pentru evaluarea în cadrul procedurii de deficit excesiv, reperul de bază este deficitul calculat după metodologia ESA. Potrivit acesteia, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB - cel mai ridicat din Uniunea Europeană -, iar noul obiectiv pentru 2025 este reducerea lui la 8,4% din PIB, o ţintă foarte ambiţioasă, dar nu imposibilă de atins, susţin economiştii RoEM.

În prezent, un scenariu optimist pentru 2025 indică tot un deficit de aproximativ 8,4-8,6% din PIB (conform metodologiei ESA), ceea ce arată că ajustarea are loc mai degrabă prin frânare decât prin reforme structurale, subliniază specialiştii RoEM.

„Un prim pas foarte dificil a fost însă deja realizat: corecţia fiscală a început, iar acest progres trebuie dus mai departe într-un mod coerent, cu răbdare şi disciplină. În caz contrar, câştigurile de până acum pot fi pierdute rapid. Anul viitor însă nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor. Cu toate acestea, ajustarea nu poate fi una brutală: o frânare prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să reducă în mod suplimentar activitatea din sectorul privat şi implicit PIB-ul, toate acestea într-un moment în care economia este deja sub presiune”, a spus Bela-Gergely Racz.

În prima jumătate a anului, economia României a avut un parcurs solid: PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea, una dintre cele mai ridicate rate din UE. În iulie însă, aproape toate sectoarele, anume industrie, construcţii, servicii, au performat peste aşteptări.

„Creşterea s-a datorat în mare parte efectului de «front-loading»: firmele şi populaţia au devansat achiziţiile şi facturările înainte de intrarea în vigoare, în data de 1 august, a pachetului de majorări fiscale. Măsurile, care au urcat cota standard de TVA la 21% şi au unificat cotele reduse la 11%, au fost percepute ca inevitabile pentru consolidarea bugetară, dar au generat totodată un vârf de activitate concentrat întrun interval scurt, o reacţie firească la schimbările anunţate. Intensitatea acestui val a depăşit aşteptările, iar o parte importantă a efectului sa disipat rapid după aplicare”, a explicat Csaba Balint, cercetător RoEM.

După luna iulie, economia a intrat într-o zonă de corecţie accentuată. În august, rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9%, de la 7,8% în luna anterioară, pe fondul scumpirilor la bunuri nealimentare (10,5%), servicii (9,8%) şi alimente (8,9%) şi în contextul majorării TVA şi al accizelor. Inflaţia lunară de 2,1% explică mare parte din saltul de la 7,8% la 9,9% la nivel anual, după un alt şoc puternic în iulie generat de eliminarea plafonării preţurilor la energie - în condiţiile în care în iunie inflaţia era încă 5,7%.

Puterea de cumpărare s-a erodat rapid, iar efectele s-au văzut imediat în economia reală: comerţul cu amănuntul a scăzut cu circa 4% în august faţă de iulie, producţia industrială a coborât cu 1,9% faţă de luna precedentă şi cu 3,1% faţă de anul trecut, iar volumul lucrărilor în construcţii a înregistrat o corecţie de 26,2% după creşterea similară din iulie, indicând o ajustare bruscă după un vârf temporar.

„În paralel, şomajul a crescut la 5,9%, iar câştigul salarial mediu net a coborât la 5.387 lei, cu 2,4% sub nivelul din iulie; totuşi, această scădere este parţial sezonieră, ajustările RoEM indicând pentru august o creştere reală de aproximativ 0,4%. Chiar şi aşa, dinamica anuală a salariilor s-a temperat la 4,4% - insuficient pentru a acoperi inflaţia -, iar în septembrie s-a apropiat de 4,1%, semnalând o decelerare clară. Puterea de cumpărare reală a salariilor s-a deteriorat, impulsul de consum din iulie s-a stins rapid, iar datele din comerţ, cu scăderea de circa 4% din august, confirmă tranziţia bruscă de la supraîncălzire la ajustare”, a spus Bela-Gergely Racz.

Datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că, în trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul României a crescut cu 1,6% faţă de acelaşi trimestru din 2024, pe seria brută, după un T1 foarte slab, cu o creştere de doar 0,3% a PIB-ului, şi tot de 0,3% în T2. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut în T3/2025 cu 1,4% an/an, dar a scăzut cu 0,2% faţă de T2/2025, confirmând că dinamica rămâne fragilă. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul a avansat cu 0,8% comparativ cu primele nouă luni din 2024, pe seria brută, şi cu 1,4%, pe seria ajustată sezonier.

Totodată, INS a revizuit uşor datele pentru 2024 şi începutul lui 2025, confirmând că economia era deja într-o zonă de stagnare la finalul anului trecut: dinamica trimestrială din T3 2024 a fost ajustată uşor în sus, în timp ce pentru T4 2024 şi T1 2025 este consemnată o creştere de doar 0,5%, respectiv 0,1% faţă de trimestrele precedente, după recalcularea seriilor ajustate sezonier.

Banca Naţională a României descrie această evoluţie ca pe o „cvasi-stagnare” a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată cu o uşoară creştere a dinamicii anuale a PIB în T3, dar cu evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate. Cererea internă îşi diminuează ritmul, în principal pe fondul comprimării formării brute de capital fix şi al diminuării contribuţiei variaţiei stocurilor, doar parţial contrabalansate de revenirea consumului gospodăriilor după declinul uşor din T1/2025.

„Pe de o parte, faptul că economia a rămas pe teritoriu pozitiv în T3, în pofida şocurilor fiscale şi de preţ din vară, este o veste bună: scenariul unei recesiuni tehnice imediate este, cel puţin temporar, evitat. Pe de altă parte, o creştere anuală de sub 1% pe intervalul ianuarie-septembrie arată că România intră în faza de ajustare fiscală cu un motor de creştere deja slăbit, ceea ce sporeşte riscurile ca orice corecţie bugetară întârziată sau incoerentă să fie sancţionată rapid de pieţe”, sunt de părere economiştii RoEM.

Structura bugetului public arată o dependenţă puternică de două surse majore: contribuţiile sociale, care reprezintă aproximativ 30% din totalul veniturilor, şi TVA-ul, cu o pondere de circa 20%. Ambele motoare pierd însă din viteză, susţin economiştii RoEM.

„Dinamica salariilor încetineşte, iar colectarea TVA este afectată de sezonalitate şi de decalaje administrative: deconturile de TVA şi declaraţiile unice privind contribuţiile se depun până în data de 25 a lunii următoare, ceea ce înseamnă că efectele scăderii consumului din august se vor resimţi în execuţia bugetară abia în septembrie-octombrie. Profitabilitatea companiilor este, la rândul ei, modestă. Marjele au fost erodate de costurile salariale ridicate şi de productivitatea scăzută, iar impozitul pe profit nu mai aduce astfel contribuţii în creştere. În consecinţă, în absenţa unor surse noi de venit la bugetul statului, accentul va trebui mutat pe partea de cheltuieli”, au arătat specialiştii RoEM.

Pachetul fiscal aplicat de la 1 august va genera o creştere limitată a veniturilor în 2025 deoarece produce efecte doar pe parcursul a patru luni (septembrie-decembrie). Abia în 2026 impactul său va fi resimţit în întregime, susţin economiştii RoEM. În schimb, controlul cheltuielilor bugetare poate produce rezultate rapide: reducerea birocraţiei, plafonarea posturilor în sectorul public şi prioritizarea investiţiilor finanţate din fonduri europene sunt esenţiale pentru evitarea unui nou derapaj. Îngheţarea angajărilor şi limitarea posturilor vacante pot genera efecte relativ rapide, lucru vizibil deja în temperarea dinamicii numărului de salariaţi şi a salariilor nete, în special în sectorul public, tendinţă care va continua şi în lunile următoare.

„Pe de altă parte, o reformă structurală profundă a administraţiei - comparabilă cu reorganizarea din temelii a unei mari companii - este un proces de durată, cu atât mai mult cu cât statul are aproximativ 1,3 milioane de angajaţi care ar trebui reaşezaţi şi recalificaţi. Consiliul Fiscal estimează că, fără măsurile luate anul acesta, deficitul ar fi depăşit 9% din PIB la finalul lui 2025, o scădere aproape nesemnificativă faţă de valoarea de 9,3% din anul precedent. Pe baza implementării consecvente a acestor măsuri este aşteptat ca deficitul bugetar al anului 2025 să coboară la nivelul de 8,4-8,6%, care şi aşa va rămâne - cel mai probabil - cel mai mare deficit din UE”, au explicat economiştii RoEM.

Banca Naţională a României a menţinut dobânda-cheie la 6,5% la începutul lunii noiembrie, ceea ce indică prudenţă într-un context de inflaţie încă ridicată. Pe piaţa secundară, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a coborât treptat către 7%, iar Ministerul Finanţelor a reuşit, în data de 2 octombrie, o emisiune externă de 4 miliarde de euro, în trei tranşe (7, 12 şi 20 de ani), la un cost mediu de 6,1%. Deşi aceste evoluţii arată că accesul la finanţare rămâne deschis, economiştii

RoEM subliniază că nivelul ridicat al dobânzilor impune continuarea fermă a ajustării fiscale. Fără o consolidare credibilă, reducerea costurilor de împrumut va rămâne greu de obţinut.

Creşterea economică a zonei euro este estimată la un nivel modest, de doar 1,2% în acest an, iar economia Germaniei, principalul partener comercial al României, rămâne practic în stagnare. Cererea externă slabă limitează potenţialul exporturilor şi, implicit, veniturile bugetare din impozitul pe profit şi TVA.

Ce urmează în ultimele luni ale anului? Având un deficit de 5,39% din PIB (metoda cash) după primele trei trimestre, specialiştii RoEM consideră că autorităţile ar trebui să îşi concentreze eforturile pe trei direcţii esenţiale:

*Cheltuieli: control strict al cheltuielilor curente şi reducerea costurilor administrative şi a birocraţiei. În această perioadă, sunt indispensabile reorganizarea administraţiei locale, soluţionarea problemei pensiilor speciale şi, în general, iniţierea reformelor la nivel de sistem.

*Colectare: intensificarea controalelor ţintite şi extinderea acestora pentru a creşte randamentul la colectare de TVA şi contribuţii.

*Economia reală: susţinerea activităţii economice prin măsuri de investiţii ţintite, dar mai ales prin absorbţia accelerată a fondurilor europene.

Dacă aceste condiţii se îndeplinesc, economiştii RoEM consideră că România ar putea închide anul 2025 cu un deficit între 8,4% şi 8,6% din PIB. Un rezultat mai bun ar necesita un control mult mai sever al cheltuielilor, începerea reformelor administrative şi o creştere peste aşteptări a încasărilor în ultimele luni, scenariu foarte dificil, aproape imposibil, de realizat.

„Factorii de decizie încearcă să evite intrarea într-o spirală negativă, cu recesiune economică, tensiuni sociale şi costuri politice suplimentare. Fără reducerile treptate, dar reale ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul ţărilor cu cele mai ridicate deficite din UE, iar combinaţia dintre un dezechilibru fiscal persistent şi încetinirea economiei poate avea consecinţe extrem de grave. Prin urmare, nu ne aflăm la finalul procesului de echilibrare bugetară, ci abia la începutul lui, iar lunile următoare - şi anul viitor în ansamblu - vor fi decisive pentru consolidarea fiscală şi pentru o potenţială readucere a economiei României pe o traiectorie de creştere sustenabilă”, a concluzionat Levente Szasz, coordonatorul echipei RoEM.