Economia românească va intra, de anul viitor, într-o nouă etapă a evoluţiei sale, definită de antreprenoriat dinamic şi o viteză de adaptare semnificativă, potrivit unei analize realizate de Sierra Quadrant. Radiografia datelor financiare din ultimii şapte ani arată că, în ciuda incertitudinii politice şi a modificărilor fiscale, tot mai multe companii aleg o strategie simplă, dar eficientă: eliminarea „pedalei de frână” şi concentrarea exclusivă pe acceleraţie.
Datele financiare analizate de experţii Sierra Quadrant indică faptul că, deşi contextul economic rămâne imprevizibil, antreprenorii locali găsesc oportunităţi chiar şi în crize. Specialiştii estimează că România are potenţialul de a-şi dubla cifra de afaceri totală în următorul deceniu.
Potrivit asociaţilor companiei, viteza de reacţie a mediului de business a fost vizibilă în ultimele luni, când creşterea taxelor şi liberalizarea pieţei de energie au pus la încercare rezilienţa companiilor. „Am observat, în ultimele 12 luni, o scădere a apetitului de a investi, de a dezvolta noi linii de business. Multe companii şi-au reconsiderat opţiunile, şi-au restructurat expunerile şi, din octombrie, au intrat din nou în pieţe. Mai simplu spus, într-o economie caracterizată de stagnare, unii au scos frâna de mână şi mizează din nou pe acceleraţie, convinşi fiind că în astfel de perioade apar oportunităţi de investiţii cum nu găseşti în perioadele de creştere economică susţinută”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Îmbunătăţirea perspectivelor este atribuită proceselor de restructurare iniţiate de numeroase companii din România. „Încă de acum doi ani, multe firme au anticipat provocările economice ce vor urma, au apelat la experţi în restructurare, şi-au redus expunerile, şi-au reconfigurat gamele de produse şi servicii şi s-au pregătit financiar pentru o eventuală perioadă de criză. Mulţi anticipau o recesiune tehnică în 2025. Iată că încă nu avem aşa ceva. Suntem pe linia de plutire şi asta se datorează în primul rând acestor operaţiuni masive de pe lanţurile economice”, subliniază analiza.
Statistica arată că mediul de afaceri românesc, dominat de peste 900.000 de microîntreprinderi, a înregistrat în ultimii şapte ani o creştere de 78% a cifrei de afaceri, iar profitul total al companiilor s-a dublat. Deşi datele macroeconomice pentru 2025 indică o încetinire a creşterii şi o scădere a numărului de angajaţi, antreprenorii rămân optimişti, convinşi că businessurile continuă să se dezvolte chiar şi în perioade dificile.
În primele opt luni din 2025 au fost înfiinţate peste 96.000 de firme noi, cu aproape 16.000 mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2024. Dintre acestea, 64.498 sunt SRL-uri, cu 5.356 mai multe decât anul trecut, potrivit datelor Registrului Comerţului.
Unul dintre domeniile care resimte cel mai mult aceste semnale pozitive este piaţa spaţiilor industriale şi logistice, aflată într-o etapă de expansiune accelerată după o perioadă de stagnare. „Ultimele luni au adus o revigorare a contractării din zona proiectelor logistice. Firmele de profil lucrează la foc continuu, dezvoltările de spaţii de producţie şi logistică înregistrând o creştere accelerată”, arată analiza Sierra Quadrant.
Stocul total de spaţii industriale şi logistice moderne s-a dublat în ultimii ani, ajungând la aproximativ 7,5 milioane de metri pătraţi, ceea ce consolidează poziţia României ca a treia cea mai mare piaţă de profil din Europa Centrală şi de Est, după Polonia şi Cehia. Cererea se menţine puternică, iar rata de neocupare este de doar 5%, ceea ce a dus la o creştere a chiriilor cu 25-30% faţă de perioada pre-pandemică.
Dinamica pieţei este alimentată nu doar de comerţul electronic, ci şi de relocarea producţiei din Asia către Europa. „Companiile internaţionale caută să îşi scurteze lanţurile de aprovizionare şi să îşi mute fabricile mai aproape de pieţele europene, iar ţara noastră, cu forţa sa de muncă calificată şi costurile competitive, este o destinaţie predilectă. În ultimii doi ani, o treime din cererea de spaţii industriale a fost destinată activităţilor de producţie, un salt semnificativ de la 10-15% în anii anteriori”, se arată în raport.
Totodată, se observă o dispersie geografică a investiţiilor: Bucureştiul nu mai este centrul unic al dezvoltărilor logistice, iar oraşe precum Timişoara, Arad, Braşov şi Sibiu atrag tot mai multe proiecte datorită poziţiei strategice şi tradiţiei industriale.
Dincolo de perspectivele pozitive, companiile româneşti se confruntă cu lipsa predictibilităţii fiscale. „Este absolut necesar ca 2026 să aducă un cadru fiscal predictibil, să ofere companiilor posibilitatea de a-şi contura planuri de business pe un orizont mai lung”, afirmă experţii Sierra Quadrant. În plus, costul ridicat al energiei şi lipsa unui orizont clar de preţuri asociat liberalizării pieţei de gaze din 2026 rămân printre principalele provocări.
În ciuda acestora, analiza arată că firmele locale se află într-o fază de expansiune sustenabilă, bazată pe restructurare şi pe o mentalitate pro-creştere. „Cine investeşte acum în logistică, tehnologie, agricultură sau prelucrare ar putea avea un avantaj semnificativ în următorul deceniu. Avem o poziţie geografică strategică şi o infrastructură în plină modernizare, iar cei care ştiu să identifice oportunităţile, de la dezvoltări de anvergură la proiecte de nişă, vor avea de câştigat”, conchide Ovidiu Neacşu.
























































Opinia Cititorului