Analiză Storia: „Bucureşti, oraşul cu cea mai mare creştere a preţurilor la apartamente în decembrie 2025”

Bucureşti a înregistrat în decembrie 2025 cea mai mare creştere a preţului mediu pentru apartamente dintre marile oraşe ale ţării noastre (+20%), iar Capitala a fost urmată de Craiova (creştere cu 19%) şi Timişoara (creştere cu 12%), potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei citate, preţurile apartamentelor noi şi vechi au crescut pe parcursul anului trecut în toate marile oraşe analizate, potrivit preţurilor medii solicitate de proprietari în anunţurile publicate pe Storia; astfel, Cluj-Napoca este în continuare cel mai scump oraş din ţara noastră, cu un preţ mediu cumulat de 3.228 de euro/mp în decembrie 2025, cu 9,4% mai mare comparativ cu decembrie 2024.

Pe de altă parte, în decembrie 2025 cea mai mare creştere faţă de anul anterior s-a înregistrat în Bucureşti, acolo unde preţurile solicitate s-au majorat cu 20,3%, la 2.262 euro/mp, a relatat comunicatul. Pe baza acestei creşteri, Capitala a ajuns aproape la fel de scumpă ca Braşov, oraş în care preţurile au crescut cu 8,1%, până la 2.280 euro/mp, potrivit sursei citate. Alte două oraşe în care preţul mediu a depăşit pragul simbolic de 2.000 euro/mp sunt Constanţa (2.036 euro/mp, +6,5%) şi Craiova (2.034 euro/mp, +18,5%), a mai relatat sursa citată.

Oradea a înregistrat în decembrie 2025 a patra cea mai mare creştere procentuală a preţului pe parcursul anului 2025 (+11%), însă chiar şi în acest context rămâne printre oraşele cu cele mai mici preţuri medii de vânzare din ţară, cu un preţ mediu cumulat de 1.851 euro/mp, a menţionat sursa amintită. Singurul mare oraş din România cu preţuri medii mai scăzute decât Oradea este Iaşi, acolo unde s-a înregistrat de altfel şi cea mai redusă creştere procentuală, cu 2,9%, la 1.760 euro/mp, a relatat comunicatul de presă.

„În 2025 preţurile apartamentelor au continuat să crească faţă de anul precedent, însă într-un ritm diferit de la un oraş la altul, ceea ce a accentuat diferenţele regionale din piaţa imobiliară. Pentru 2026 ne aşteptăm la un context mai predictibil pe piaţa imobiliară. După perioadele de creşteri accelerate din anii anteriori, este foarte probabil ca ritmul de creştere să se tempereze. Aceasta nu implică scăderi de preţ, ci mai degrabă evoluţii mai lente şi mai uşor de anticipat. Conform estimărilor instituţiilor financiare, 2026 ar putea aduce o scădere a dobânzilor şi o temperare a inflaţiei. Dacă acest scenariu se va confirma, accesul la finanţare ar putea deveni mai atractiv, stimulând cererea, în special în a doua jumătate a anului 2026”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România), în comunicat.

Capitala înregistrează de departe cea mai mare discrepanţă de preţ între apartamentele noi şi vechi, iar aceasta s-a accentuat pe parcursul anului, a relatat comunicatul de presă; astfel, în decembrie 2024, apartamentele vechi erau cu 21% mai scumpe decât apartamentele noi, pentru ca în decembrie 2025 diferenţa de preţ să crească la 24,8%.

Datele arată că tendinţa s-a accelerat după august 2025, atunci când a fost eliminată cota redusă de TVA, iar cota standard de TVA s-a majorat de la 19% la 21%, a subliniat sursa citată.

Conform sursei amintite, pe parcursul anului, preţurile medii pentru apartamentele noi au înregistrat creşteri lunare în 9 dintre cele 12 luni ale anului, comparativ cu luna anterioară, în timp ce în cazul locuinţelor vechi preţurile au crescut în 10 dintre cele 12 luni ale anului, raportat la luna anterioară.

În ansamblu, piaţa imobiliară din România a înregistrat creşteri pe linie pentru preţurile solicitate în decembrie 2025 în cele mai mari 9 oraşe ale ţării pe parcursul anului trecut, iar acest lucru este valabil atât pentru locuinţele noi, cât şi pentru locuinţele vechi, a mai relatat sursa citată, care a amintit că, totuşi, conform datelor Storia, creşterile au variat semnificativ de la un oraş la altul sau între apartamentele vechi şi cele noi din acelaşi oraş, în funcţie de cererea din partea cumpărătorilor, dar şi în funcţie de numărul de locuinţe noi livrate şi de zonele în care acestea au fost construite.