ANALIZĂ XTB: Preţul petrolului, afectat de tensiunile dintre SUA şi Iran

Preţul petrolului a încorporat în ultimele săptămâni riscul unei confruntări militare între SUA şi Iran, iar cotaţiile internaţionale reflectă deja această tensiune, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

În prezent, reperele Brent şi WTI se află aproximativ la jumătatea intervalului dintre minimele atinse în decembrie anul trecut şi maximele din ianuarie, o poziţionare care, potrivit analistului, ascunde un potenţial ridicat de volatilitate pentru lunile următoare, menţionează documentul.

Consolidarea treptată a unei prezenţe militare americane semnificative în regiune, alternată cu anunţuri privind negocieri diplomatice la Geneva, a împins cotaţiile în sus. De la începutul anului şi până miercuri la ora 11:00, petrolul Brent a urcat cu 16,3%, iar WTI cu 14,7%, notează comunicatul.

• Tensiunile SUA - Iran pot duce spre un posibil „şoc” al pieţelor

Deşi dialogul diplomatic continuă, preşedintele Trump a avertizat recent asupra riscului nuclear reprezentat de Iran şi a menţionat dezvoltarea unor rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să atingă teritoriul american.

Avertismentul vine după stabilirea unui termen de 10 zile pentru ajungerea la o înţelegere, în lipsa căreia ar putea urma o intervenţie militară. Începutul lunii martie este considerat un interval cu risc ridicat, în contextul celei mai ample desfăşurări de forţe americane din regiune de după războiul din Irak din 2003, precizează Cazacu.

• Iranul îşi întăreşte poziţia militară

Iranul joacă un rol esenţial pe piaţa globală a petrolului, mult peste influenţa Venezuelei. Totuşi, producţia venezueleană a revenit parţial pe pieţele internaţionale, reducând o parte din presiunile asupra ofertei. Potrivit declaraţiilor preşedintelui american, SUA ar fi primit din Venezuela peste 80 de milioane de barili de petrol, notează documentul.

Sectorul petrolier este vital pentru economia regimului de la Teheran, generând peste un sfert din PIB şi o pondere şi mai mare din veniturile bugetare. În acest context, exporturile au fost accelerate semnificativ. Datele companiei Kpler indică exporturi maritime de 2,3 milioane de barili pe zi în februarie, cu aproape 50% peste media celor trei luni precedente. În ultima săptămână, volumul ar fi ajuns la 3,78 milioane de barili pe zi.

Pe fondul tensiunilor interne şi al protestelor, autorităţile iraniene par să urmărească consolidarea rezervelor financiare. Reuters notează că Teheranul este aproape de un acord pentru achiziţionarea de rachete anti-navă supersonice.

Iranul este al treilea cel mai mare producător din cadrul OPEC, după Arabia Saudită şi Irak, iar exporturile sale se îndreaptă în principal către China şi alte state asiatice sau din Orientul Mijlociu. În 2025, însă, atât Brent, cât şi WTI au avut o tendinţă descendentă, în contextul unei pieţe bine aprovizionate, transmite XTB.

Deşi cererea de energie pentru dezvoltarea AI este aşteptată să crească, acest optimism nu s-a reflectat pe deplin în economia reală. Încetinirea economiei chineze şi tranziţia către electrificare au limitat cererea de petrol, iar oferta globală a rămas solidă, inclusiv datorită producţiei în creştere din America de Sud, în ţări precum Brazilia, Guyana şi Argentina.

În prezent, cotaţiile includ o primă de risc semnificativă. În scenariul unui acord diplomatic durabil, care să reducă riscul unui conflict, preţurile ar putea scădea cu 8-10% într-un interval scurt, relatează documentul.

• Strâmtoarea Ormuz este un punct critic în evoluţia preţului petrolului

În schimb, un conflict militar ar putea avea consecinţe mult mai severe, în funcţie de situaţia din Strâmtoarea Ormuz - rută esenţială pentru exporturile din Golf, prin care tranzitează zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite dispun de capacităţi limitate de export prin conducte, iar o eventuală blocare a rutei ar afecta semnificativ fluxurile globale. Strâmtoarea este crucială şi pentru gazul natural lichefiat (LNG), fiind tranzitată de circa o cincime din transporturile mondiale, mai precizează comunicatul.

Într-un scenariu de conflict de scurtă durată, cu reducerea temporară a traficului prin Ormuz, preţul Brent ar putea depăşi 85 de dolari pe baril, faţă de aproximativ 70 de dolari în prezent, reprezentând o creştere de circa 20%.

În varianta pesimistă, cu închiderea strâmtorii pentru mai mult de o săptămână, cotaţiile ar putea urca spre 100 de dolari pe baril, înregistrând un avans de peste 30-35%.

Ţări precum India, Coreea de Sud şi Japonia, dependente în proporţie de peste 60% de importurile maritime de energie, ar fi puternic afectate. Totodată, o creştere abruptă a preţului petrolului ar putea readuce presiuni inflaţioniste în SUA şi UE, după eforturile recente de stabilizare, subliniază documentul.

Deşi un scenariu extrem nu este considerat în prezent cel mai probabil, riscul unei escaladări militare cu efecte majore asupra pieţei petrolului este în creştere, avertizează analistul XTB.