ANAR: Anularea autorizaţiei barajului Mihăileni înseamnă pierderea unor sume uriaşe de bani publici

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) declară că anularea autorizaţiei pentru investiţia „Acumulare Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara” intervine într-un moment în care majoritatea lucrărilor sunt deja realizate, cheltuielile publice au fost efectuate în proporţie covârşitoare şi afectează direct siguranţa populaţiei şi pune sub semnul întrebării eficienţa utilizării banului public, relatează Agerpres.

Proiectul nu a putut fi finalizat ca urmare a litigiilor iniţiate de Asociaţia Declic, în ultimii patru ani, care au generat suspendări repetate ale procedurilor administrative şi au condus la blocarea unei investiţii aflate într-un stadiu avansat de execuţie, precizează sursa.

„Investiţia a fost aprobată iniţial prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 243/1985 şi Decretul nr. 92/1987, iar indicatorii tehnico-economici au fost reaprobaţi prin H.G. nr. 637/2018. Execuţia barajului Mihăileni a fost realizată în baza Autorizaţiei de construire emisă în anul 1987 conform legislaţiei din perioada respectivă. Lucrările conexe ce se află în diverse stadii se execută în baza autorizaţiilor emise în anii 2024-2025 (devierile de drumuri şi reţele electrice). Lucrările aferente barajului sunt finalizate integral, în prezent fiind în diverse etape de execuţie devierile de drumuri şi reţele electrice. Din totalul valorii de investiţie (circa 173 milioane de lei), asigurată din fonduri publice, au fost efectuate plăţi în valoare de circa 147 milioane de lei. În noiembrie 2022, Tribunalul Cluj a respins iniţial cererea Declic de a anula autorizaţia de construire, considerând demersul inadmisibil la acel moment, ceea ce a oferit legitimitate continuării lucrărilor pentru o perioadă. Anularea autorizaţiei din data de 16 februarie 2026 intervine într-un moment în care majoritatea lucrărilor sunt deja realizate, iar cheltuielile publice au fost efectuate în proporţie covârşitoare. În aceste condiţii, consecinţele nu sunt doar administrative, ci afectează direct siguranţa populaţiei şi pune sub semnul întrebării eficienţa utilizării banului public”, precizează ANAR.

În viziunea reprezentanţilor ANAR, blocarea unui proiect aproape finalizat înseamnă pierderea unor sume uriaşe de bani publici deja cheltuiţi şi ratarea beneficiilor socio-economice planificate de statul român timp de peste trei decenii, transmite Agerpres.

„Această situaţie produce efecte directe asupra interesului public: o lucrare aproape finalizată nu poate fi pusă în funcţiune, iar fondurile publice deja investite nu îşi pot produce utilitatea pentru care au fost alocate. (...) Sectorul superior al râului Crişul Alb are caracter torenţial, cu profil îngust şi albie majoră redusă, ceea ce favorizează producerea rapidă a viiturilor chiar şi la precipitaţii moderate. Amplasarea strategică a barajului permite controlul debitelor atât în perioadele de viitură, cât şi în perioadele de secetă. Funcţiunile esenţiale ale obiectivului sunt: apărarea împotriva inundaţiilor, asigurarea alimentării cu apă pentru populaţie şi economie, regularizarea debitelor în perioade de secetă. În lipsa finalizării investiţiei, aceste beneficii nu pot fi valorificate integral, iar comunităţile rămân expuse unor riscuri hidrologice cunoscute”, declară reprezentanţii ANAR.

Aceştia menţionează faptul că, înainte de finalizarea integrală a investiţiei, acumularea a contribuit la protejarea a aproximativ 17.000 de locuitori din Crişcior, Brad şi Vaşa de Jos, prin eficienţa demonstrată în reţinerea unor volume semnificative de apă în episoadele hidrologice recente.

„Deşi o parte dintre lucrările conexe sunt încă în execuţie, acumularea şi-a demonstrat deja utilitatea. În episoadele de ploi abundente din ianuarie 2024 şi mai 2025, în lacul de acumulare au fost reţinute volume semnificative de apă - aproximativ 2,5 milioane mc, respectiv 3 milioane mc - contribuind la reducerea riscului de inundaţii pentru circa 17.000 de locuitori din localităţile Crişcior, Brad şi Vaţa de Jos. (...) Deşi Curtea de Apel Cluj a emis o decizie de blocare, Apele Române au datoria legală şi morală de a transforma o investiţie publică realizată în proporţie covârşitoare într-un obiectiv funcţional, nu într-o lucrare abandonată. Protecţia vieţii şi a bunurilor populaţiei, utilizarea responsabilă a resurselor publice şi gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă priorităţi fundamentale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", iar finalizarea acumulării Mihăileni este esenţială pentru îndeplinirea acestor obiective”, precizează ANAR.

Obiectivul de investiţie „Acumulare Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara” este o lucrare de importanţă naţională, cu potenţial ridicat de contribuţie la dezvoltarea infrastructurii hidrotehnice din bazinul hidrografic Crişul Alb, subliniază sursa.

Construcţia va permite o gestionare eficientă a resurselor de apă, cu beneficii pentru protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea apei pentru populaţie şi industrii, şi contribuind la potenţialul de producerea a energiei regenerabile şi dezvoltarea durabilă a regiunii, conform reprezentanţilor ANAR.

De asemenea, barajul Mihăileni oferă şi o resursă strategică de apă potabilă, esenţială în contextul secetelor prelungite provocate de schimbările climatice, notează Agerpres.