LIVE - VIDEO Conferinţa "Piaţa financiar-bancară" - ediţia a IV-a -

Actualizare - George Georgescu, membru al Consiliului Fiscal: "România riscă să piardă accesul la fonduri europene"

România riscă să piardă accesul la fonduri europene dacă nu reuşeşte să respecte calendarul ajustărilor fiscale impuse în urma declanşării procedurii de deficit excesiv, afirmă George Georgescu, membru al Consiliului Fiscal.

"România este în procedura de deficit excesiv din martie 2020 ca urmare a unor erori de guvernare grave petrecute în 2019, care au făcut ca în ultimele două luni ale anului deficitul să sară cu mult peste pragul de 3%, acesta ajungând la 4,3%. Ca urmare a deschiderii acestei proceduri împotriva României, există ameninţarea că, în cazul în care nu se respectă calendarul de ajustare fiscală, una dintre sancţiuni este suspendarea de fonduri europene. Suntem interesaţi de modul în care sunt folosiţi aceşti bani europeni datorită contribuţiei clare a acestor fonduri la dezvoltarea economică a României, la contrabalansarea forţei care apasă asupra consolidării fiscale" a declarat acesta.

(S.B.)

---

Actualizare - Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia: "Piaţa de IT şi-a pierdut benficiile financiare în ultimii ani"

Piaţa de IT şi-a pierdut beneficiile financiare în ultimii ani, fapt ce ar putea duce la o scădere în acest domeniu, este de părere Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia.

"Piaţa IT a fost văduvită, de beneficiile financiare pe care le avea şi care aduceau venituri mari către bugetul de stat. Deducerile pentru programatori şi pentru specialiştii în IT au fost revocate treptat. De asemenea, costul finanţărilor în această piaţă a crescut foarte mult iar salariile în IT au ajuns la un nivel ridicat. Aceşti factori împiedică realizarea unor venituri foarte mari pentru companii. Este normal ca piaţa IT să scadă" a declarat acesta.

(S.B.)

---

Actualizare -Anca Bidian, Kiwi Finance: 40% din creditele ipotecare sunt contractate cu ajutorul brokerilor

Aproape jumătate din creditele ipotecare din ţara noastră sunt contractate prin intermediul brokerilor, a anunţat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, menţionând: "Anul trecut, noi, brokerii de credit, am acoperit 40% din totalul împrumuturilor ipotecare din piaţă. Deci aproape unu din doi consumatori apelează la brokeri, ceea ce este foarte bine, pentru că nu vorbim despre orice fel de produs". Anca Bidian a menţionat că piaţa imobiliară este una dintre industriile cele mai sănătoase şi echilibrate în România, atât ca accesibilitate, cât şi ca ofertă, cerere şi parametri de creditare.

Fondatoarea Kiwi Finance s-a arătat optimistă în ceea ce priveşte sectorul financiar-bancar, subliniind faptul că instituţiile bancare şi autorităţile ar trebui să se adreseze mai mult persoanelor educate financiar decât să reitereze mereu că există mulţi români care nu au un grad ridicat de educaţie financiară.

(E.O.)

---

Actualizare - Bogdan Pleşuvescu, Banca Transilvania: "Companiile private din România au devenit mai reziliente"

Companiile private din ţara noastră au devenit mai reziliente după criza financiară globală din urmă cu peste cincisprezece ani, a punctat Bogdan Pleşuvescu, Director General Adjunct în cadrul Băncii Transilvania.

Reprezentatul instituţiei de credit a afirmat: "Toate evidenţele şi datele pe care le analizăm la nivelul portofoliului Băncii Transilvania arată că, după criza din 2007-2008, la nivelul companiilor private din România s-a dezvoltat un sistem de rezilienţă testat, foarte bine pus în practică, care acţionează foarte bine şi în prezent. Vedem că această rezilienţă faţă de schimbările constante din piaţă din ultimii cinci ani de zile au creat companii mult mai puternice. Iar companiile mici şi mijlocii, beneficiind de această rezistenţă, şi-au dezvoltat şi mai mult capacităţile, au învăţat să-şi diversifice portofoliul de produse, clienţii cărora se adresează şi să nu mai fie atât de dependente de contractele cu statul. Să se ducă într-o piaţă concurenţială să îşi dezvolte zona serviciilor".

Conform reprezentantului Băncii Transilvania, situaţia descrisă este similară cu cea din alte instituţii de credit din ţara noastră. În mod logic, după criza energetică, inflaţie şi război, ne-am fi gândit că ar fi trebuit să vedem probleme în portofoliile de clienţi în urmă cu trei-patru ani de zile. Din fericire, nici în celelalte bănci nu s-a perceput această criză", a afirmat Bogdan Pleşuvescu.

(A.I.)

---

Actualizare - Liviu Fenoghen: "Am observat o creştere a calităţii cererilor depuse de consumatori la CSALB"

Anul acesta a fost înregistrată o creştere a calităţii cererilor depuse de consumatori la Centrul pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), a spus Liviu Fenoghen, directorul Centrului. Conform domniei sale, în 2025 a avut loc un recul al cererilor prin care se solicita radierea înregistrării la Biroul de Credit.

Printre altele, Liviu Fenoghen a subliniat faptul că CSALB face şi educaţie financiară: "Suntem în al cincilea sezon de podcasturi şi, dacă în anii trecuţi s-a pus accentul pe disponibilitatea băncilor de a intra în conciliere, anul acesta venim la firul ierbii şi analizăm problemele pe care le au consumatorii cu băncile".

(E.O.)

---

Actualizare - Cătălin Leonte, FNGCIMM: "Pentru un milion de garanţii acordate, cererea a fost de 3,36 de milioane"

După succesul derulării programelor IMM Invest şi IMM Invest Plus în ultimii patru ani, doar la nivelul anului trecut volumul garanţiilor acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a fost de peste 10 miliarde de lei, în condiţiile în care suprasubscrierea pe acest program a fost de 336%, declară Cătălin Leonte, directorul general al FNGCIMM, menţionând: "Cu alte cuvinte, cererea în piaţa românească de credite garantate era mult, mult mai mare. Pentru un milion de garanţii acordate ar fi fost nevoie de 3,36 de milioane. Acest volum de garanţii a însemnat undeva la 15.600 de garanţii acordate de noi pe parcursul anului 2024".

(V.R.)

---

Actualizare - Şerban Negrescu, director Transformare Digitală & Dezvoltare Produse, Garanti BBVA: "Banca nu e doar un mijloc fizic, ci o prezenţă digitală ce oferă, prin serviciile făcute, experienţe digitale clienţilor"

Dacă în urmă cu 20 de ani, banca era văzută ca un loc unde se stătea coadă şi se întocmesc multe hârtii, astăzi pentru mulţi dintre clienţii sistemului bancar, experienţa bancară se reduce doar la câteva atingeri tactile ale ecranului telefonului mobil sau altui device, a afirmat Şerban Negrescu, director Transformare Digitală & Dezvoltare Produse, Garanti BBVA.

Şerban Negrescu a precizat: "Această evoluţie nu este doar despre eficienţă. În tot acest timp s-a schimbat paradigma: banca nu e doar un mijloc fizic, ci o prezenţă digitală şi tot ce înseamnă servicii, bunuri sunt transformate în experienţe digitale pentru clienţi. Tehnologia a fost principalul element care a făcut acest lucru posibil. Tehnologia nu e doar un instrument în mâinile noastre, ci este infrastructura invizibilă ce ne face să interacţionăm cu clienţii noştri şi tot ce înseamnă relaţie a clientului cu banca a fost rescris de tehnologie. Vorbim despre canale digitale, vedem destul de multe procese digitale la nivelul băncilor focusate pe nevoia clientului pentru interacţiune optimă şi adaptate fiecărui tip de client. Ne-a luat foarte mult timp la nivel de industrie să ajungem aici; întregul sector financiar-bancar a trecut printr-o serie de transformări multiple, dar roate aceste lucruri au adus pentru clienţi o transparenţă mai bună, o mai bună vizibilitate; clienţii au control deplin asupra surselor lor financiare, toate serviciile fiind doar la un click distanţă prin intermediul mobile-banking".

(G.M.)

---

Actualizare - Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB: "Ne dorim un dialog constructiv cu autorităţile centrale"

Industria bancară nu are altceva de făcut decât să contribuie cu bună credinţă la perioada următoare de salvgardare şi dezvoltare a economiei româneşti, a afirmat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Florin Dănescu: "Ceea ce ne dorim este să ieşim din mimarea dialogului şi să trecem la un dialog constructiv cu autorităţile centrale. Noi înţelegem care sunt limitările deciziei politice. Vorbim de 20 de ani despre reformele structurale necesare, dar acum chiar trebuie să fie făcute. (...) Nu urmărim altceva decât ca prin informaţia pe care o avem să contribuim cu bună-credinţă la economia ţării, deoarece obiectivul nostru profesional coincide cu interesul ţării, cu interesul dezvoltării economice şi bunăstării cetăţenilor. (...) Domeniul bancar are o reflexie economică mult mai puternică decât se doreşte a se accepta pentru simplul fapt că în bilanţurile băncilor şi ale sistemului bancar se află comportamentele tuturor industriilor şi populaţiei ţării. În concluzie, percepţiile unui bancher creaza o informaţie pe care dorim să o transmitem cu cea mai bună credinţă către conducători, către politicieni, guvern şi preşedinţie. (...) Noi trăim cel mai bun moment economic, dar puteam să intrăm într-un punct de inflexiune, dar ne-am dat seama că riscurile sunt mai prezente şi detaliate decât credeam vreodată şi că nu am creat un sistem imbatabil şi de neîntors. Ce ar trebui să facem? Avem de recuperat această problemă de intermediere financiară".

Referitor la intermedierea financiară, preşedintele executiv al ARB a arătat că la nivel european deficitul de finanţare se ridică la 3 triliarde euro.

Florin Dănescu a spus: "Europa a devenit conştientă de nevoia simplificării intermedierii financiare. S-a făcut un studiu la nivel european şi în momentul de faţă simplificarea reglementării duce la un capital necesar de 290 miliarde euro care înseamnă o lipsă de creditare de aproximativ 3 triliarde euro. Suntem de acord cu obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice, dar planul Uniunii Europene nu are capacitatea de a finanţa volumul foarte provocator al proiectelor. S-a legiferat înainte de a se măsura capacitatea de finanţare şi resursele".

(G.M.)

---

Actualizare - Anca Nuţiu, BRD: "Am încheiat primul trimestru într-o poziţie solidă"

BRD-Groupe Societe Generale a încheiat primul trimestru al acestui an într-o poziţie solidă comparativ cu cea de anul trecut pe toate axele strategice avute în vedere de bancă, a afirmat Anca Nuţiu, Director Executiv Retail al grupului financiar.

Anca Nuţiu a spus: "În ceea ce priveşte sprijinirea economiei prin acordarea de credite, pe zona de persoane fizice, am avut o creştere spectaculoasă, undeva la o medie de 40% faţă de anul 2024, o creştere şi mai mare, respectiv 60%, în ceea ce priveşte zona creditelor ipotecare şi undeva la 30% creditele de consum".

Directorul BRD a adăugat: "Merită subliniat că vorbim despre o finanţare autentică. În anii anteriori, când oamenii observau că dobânzile începeau crească se orientau spre găsirea de soluţii de refinanţare sau de renegociere. Anul 2024 şi începutul acestui an ne arată o finanţare reală în zona creditelor ipotecare, respectiv finanţări de achiziţii de imobile, nu doar mişcări în structură. În continuare, clienţii preferă dobânzi fixe, ceea ce este oarecum firesc într-un context în care avem foarte multă volatilitate. Anul trecut dobânzile începuseră să se înscrie pe un trend descrescător, însă vedem o uşoară reversare a acestui trend la începutul acestui an".

(A.I.)

---

Actualizare - Anca Dragu: Banca Naţională a Moldovei are o colaborare foarte bună cu BVB

Banca Naţională a Moldovei (BNM) are o colaborare foarte bună cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care nu mai reprezintă o piaţă de periferie, ci una importantă din regiune, a afirmat Anca Dragu, guvernatorul băncii din Moldova.

Vecinii noştri de peste Prut sunt într-o creştere rapidă, din punct de vedere economic, a menţionat oficialul. Anca Dragu a declarat: "În Republica Moldova am început această aventură frumoasă pentru aderare la Uniunea Europeană. În decembrie 2023, cu puţin timp înainte de a prelua mandatul de guvernator al Băncii Naţionale, Consiliul a decis că Republica Moldova poate începe negocierile pentru aderarea la UE. Şi asta am început, chiar şi în aceste zile colegi de la Banca Naţională se află la Bruxelles şi suntem în această parte de screening bilateral înainte de începerea discuţiilor concrete de negociere pe fiecare capitol. Sunt 33 de capitole de negociere, Banca Naţională este instituţie lider în trei dintre acestea şi, în general, participăm în mai mult de zece capitole de negociere. Banca Naţională este o entitate activă în procesul de negociere".

Printre altele, guvernatorul BNM a anunţat că, recent, Republica Moldova a fost acceptată în SEPA, ceea ce constituie un pas uriaş. "Acum, comisioanele pentru plăţile în euro către Uniunea Europeană scad de la 30-50 de euro la chiar sub 1-2-3 euro. A fost o muncă destul de importantă pentru că trebuia să demonstrăm că cel puţin pe două domenii semnificative - prevenirea şi combaterea spălării banilor şi sisteme de plăţi - Republica Moldova este aliniată la practicile europene".

(E.O.)

---

Actualizare - Adina Călin, CEC Bank: "Am creditat economia reală cu 15,2 miliarde de lei, anul trecut"

CEC Bank are un rol sistemic pe care şi-l asumă şi pe care crede că îl duce cu responsabilitate mai departe pentru că, în continuare, mizează pe modelul hibrid, declară Adina Călin, Director Produse şi Servicii Bancare CEC Bank, explicând: "Avem undeva în jur de 500 de unităţi în zona rurală şi urbanul mic, o treabă deloc uşoară, dar, pe de altă parte, noi suntem cea mai mare bancă a statului şi ne adresăm tuturor românilor, comunităţilor locale, mai mici sau mai mari, nu doar oraşelor mari, motiv pentru care ne dorim să asigurăm accesul la servicii financiare şi în zonele mai puţin accesibile. De aceea avem şi una dintre cele mai mari flote de automate bancare".

Adina Călin mai spune: "În ultimii ani am crescut organic şi am ajuns până la locul al treilea în sistemul bancar naţional. Anul trecut am creditat cu o sumă de circa 15,2 miliarde de lei economia reală. Din aceasta, 11,8 miliarde de lei au mers în zona de companii şi undeva la 3,4 miliarde de lei către partea de persoane fizice".

(A.V.)

---

Actualizare - Mihai Precup, Cancelaria Primului Ministru: "Companiile aleg în continuare sectorul bancar pentru dezvoltarea afacerilor"

Economia europeană şi mai ales cea românească depind într-o pondere foarte mare de finanţarea sectorului bancar, spune Mihai Precup, secretar de Stat la Cancelaria Primului Ministru, menţionând: "Dacă comparăm cu ceea ce se întâmplă în Statele Unite ale Americii, unde majoritatea companiilor se finanţează prin emisiuni de obligaţiuni, observăm că în Europa, şi mai ales în România, companiile aleg în continuare sectorul bancar pentru a-şi dezvolta afacerile. Asta înseamnă că, dacă avem un sector bancar sănătos, vom avea oportunitatea să trimitem mai mulţi bani în economie; un sector bancar care să ajute companiile ce ajung în situaţii dificile să le finanţeze, să treacă peste aceste situaţii. Dar, provocările sunt multe. În primul rând, vedem companiile din piaţă că reclamă un grad ridicat de reglementare, atât la nivel european, cât şi în România, cu privire la sectorul bancar. Totodată, există dificultatea sectorului bancar în a atrage resursă umană constant. Nu în ultimul rând, aş menţiona companiile cu fonduri proprii negative. Avem peste 30% din companiile de la nivel naţional cu fonduri proprii negative. Undeva la 268.000 de companii au fonduri proprii negative, iar acestea din start nu sunt eligibile pentru a fi finanţate de sectorul bancar. De aceea, poate, la nivel naţional ne confruntăm cu un grad scăzut al intermedierii bancare".

(V.R.)

---

Actualizare - Cristian Nacu, IFC: "Două treimi din portofoliul nostru din România se îndreaptă către bănci şi instituţii financiare nebancare"

Două treimi din portofoliul International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Banca Mondială, este compus din finanţări acordate băncilor şi instituţiilor financiare nebancare, a spus Cristian Nacu Senior Country Officer pentru România şi Moldova în cadrul IFC.

Cristian Nacu a afirmat: "IFC finanţează sectorul privat în ţările în care grupul este prezent. În România, majoritatea finanţărilor se îndreaptă spre sectorul financiar-bancar, două treimi din portofoliul nostru fiind către bănci şi instituţii financiare nebancare. Portofoliul IFC în România de 2,2 miliarde de dolari, al nouălea din lume, majoritatea acestor finanţări fiind finanţări verzi, climatice".

Reprezentantul IFC a adăugat: "Către sectorul financiar-bancar folosim mai multe instrumente. În ultimii ani am folosit, cu preponderenţă, instrumente de tip MREL sau Basel 3 - Tier2, care au avantajul că, pe de o parte întăresc bilanţul băncilor, a companiilor financiare, iar pe de altă parte pot fi folosite în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor către finanţări tematice, iar aici avem mai multe tipuri - finanţări verzi, albastre, finanţări către companii deţinute sau conduse de femei. Sunt multe tipuri de finanţări pe care le-am creat, tocmai pentru ca să ajungă banii în sectorul real prin intermediul instituţiilor financiare, acolo unde noi nu putem face acest lucru direct".

(A.I.)

---

Actualizare - Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru: "În a doua jumătate a anului curent vom avea planul industrial verde a economiei naţionale"

Guvernul lucrează la planul industrial verde prin care vor fi finanţate tehnologii noi, a afirmat Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru.

Florin Spătaru a precizat: "Am identificat sectoarele economice care vor face parte din aces plan, iar în a doua jumătate a anului curent vom avea planul industrial verde a economiei prin care sectoarele economice care pot genera creştere cu factor de multiplicare mai mare să fie finanţate şi promovate ca fiind finanţabile. Aici intervine rolul sistemului financiar-bancar, pentru că dorim să creăm un mecanism pentru identificarea proiectelor finanţabile de către Guvern şi Comisia Europeană. Mi-aş dori să avem această interacţiune cu sistemul financiar-bancar pentru a stabili modalitatea de finanţare a unor astfel de proiecte ce vor genera în perioada 2028-2030 locuri de muncă, capacităţi de producţie şi vor reduce deficitul de balanţă comercială. Nu vorbim doar de anumite instalaţii, măsuri ce am putea să le luăm pentru decarbonizare, ci despre lansarea unor lanţuri de producţie care să genereze plusvaloare şi să acţioneze la nivelul tuturor ecosistemelor pentru a devenit competitivi pe piaţa regională, europeană şi internaţională. Toate companiile care au venit cu proiecte mature doresc identificarea unui mecanism prin care aceste proiecte să fie promovate ca fiind verzi şi să beneficieze de facilităţi privind partea de finanţare comparativ cu alte proiecte. România trebuie să îşi dezvolte alte linii de producţie, să se reindustrializeze pe alte principii decât a făcut-o până acum".

(G.M.)

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ, ARB: "Este foarte important să avem stabilitate, reformă şi unitate la nivel naţional"

Suntem, în momentul de faţă, după doi ani electorali, iar economia a avut un avans de 0,8% în 2024, adică sub potenţial, spune Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), subliniind: "Pentru anul acesta sunt premise mai favorabile, însă în acelaşi timp sunt şi preocupări pentru autorităţi, dar şi pentru mediul de afaceri. Cred că este foarte important să avem stabilitate, reformă şi unitate la nivel naţional ca să putem depăşi acele crize suprapuse care încă persistă atât în plan endogen, cât şi exogen. Mă refer cu predilecţie la a îmbunăţăţi capacitatea noastră din perspectiva depăşirii situaţiei legate de deficitele gemene, cel bugetar şi cel de cont curent, pentru a asigura reforma fiscală naţională, astfel încât să putem face faţă cu brio programului Comisiei Europene pe care ni l-am însuşit începâd cu anul 2024, dar şi să fim vigilenţi în faţa agenţiilor de rating, dat fiind că anul trecut perspectiva a fost schimbată de la stabil la negativ".

(A.V.)

---

Ziarul BURSA organizează conferinţa "Piaţa financiar-bancară", în data de 26 mai 2025, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, salon Constanţa, din Calea 13 Septembrie nr. 90.

Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.