G7 aşteaptă evaluarea AIE ca să decidă eliberarea stocurilor strategice de petrol

Miniştrii Energiei din Grupul celor Şapte state puternic industrializate (G7) nu au decis ieri, într-o convorbire telefonică ce a urmat reuniunii online de luni, eliberarea rezervelor strategice de petrol, dar i-au solicitat Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) să evalueze situaţia înainte să recurgă la acţiune. Astfel, G7 i-a solicitat principalei agenţii energetice să pregătească scenarii pentru eliberarea stocurilor de petrol de urgenţă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Agenţia Internaţională pentru Energie va studia volumele care ar putea fi eliberate, după cum a declarat ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, subliniind că ”toată lumea este dispusă să ia măsuri pentru stabilizarea pieţei, inclusiv Statele Unite”. ”Am solicitat AIE să elaboreze scenarii pentru o posibilă eliberare a stocurilor de petrol. Trebuie să fim pregătiţi să acţionăm în orice moment”, a menţionat Roland Lescure, citat de marketscreener.com.

Oficialul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia G7, a mai declarat că în prezent nu există probleme de aprovizionare nici în Europa, nici în Statele Unite.

AIE, care supraveghează utilizarea rezervelor de petrol ale OCDE, urma să discute în a doua parte a zilei de ieri pe marginea solicitării G7, iar până la închiderea ediţiei nu au apărut informaţii legate de aceasta.

”Guvernele membre ale AIE vor evalua securitatea actuală a aprovizionării şi condiţiile pieţei pentru a fundamenta o decizie ulterioară privind punerea la dispoziţie a stocurilor de urgenţă ale ţărilor membre”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al agenţiei, într-un comunicat transmis în urma reuniunii miniştrilor G7, citat de theedgemalaysia.com.

”Pe pieţele petroliere, condiţiile s-au deteriorat în ultimele zile”, a spus Fatih Birol, invocând blocarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz şi reducerile producţiei de petrol din regiune.

Într-o coferinţă de presă care a avut loc înaintea reuniunii G7, ministrul japonez al Industriei, Ryosei Akazawa, a declarat că grupul este dispus să ia măsurile necesare pentru sprijinirea aprovizionării globale cu energie, inclusiv posibila eliberare comună a rezervelor strategice de petrol.

• UE cere SUA să aplice cu stricteţe plafonarea preţurilor G7 asupra petrolului rusesc

Comisia Europeană a îndemnat ieri Statele Unite ale Americii să aplice cu stricteţe plafonarea preţurilor G7 asupra petrolului rusesc, după ce Washingtonul a anunţat luni că renunţă la anumite sancţiuni legate de ţiţei, ca modalitate de a asigura aprovizionarea şi de a reduce preţurile, potrivit Reuters.

Preţul petrolului brut a crescut, luni, până aproape de 120 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani, pe fondul temerilor legate de reducerile producţiei în Golf şi de perturbarea exporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta a pierdut însă teren ulterior, revenind sub 100 de dolari/baril.

Ieri, cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era de 83,73 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 10.45, în scădere cu 11,7% faţă de sesiunea de luni, iar cea a petrolului Brent cu livrare în mai atingea 88,14 dolari/baril, în declin cu 10,9%.

”Este foarte important să se aplice cu stricteţe diferenţa de preţuri din G7 şi, eventual, să se treacă la interdicţia totală a serviciilor maritime pentru a limita veniturile Rusiei din război, deoarece opusul ar fi autodistructiv”, a declarat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis.

• Europa vulnerabilă

Chiar şi înainte de criza din Iran, preţurile energiei europene erau mai mari decât cele din SUA şi China. În acest context, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să propună măsuri la un summit al UE programat să aibă loc săptămâna viitoare, conform Reuters.

”În ceea ce priveşte combustibilii fosili, suntem complet dependenţi de importurile scumpe şi volatile, ceea ce ne dezavantajează structural faţă de alte regiuni”, a declarat von der Leyen, adăugând: ”Actuala criză din Orientul Mijlociu ne aminteşte puternic de vulnerabilităţile pe care le creează acest lucru. Reducerea ponderii energiei nucleare a fost o alegere. Cred că a fost o greşeală strategică din partea Europei să renunţe la o sursă fiabilă şi accesibilă de energie cu emisii reduse”.

Europa producea aproximativ o treime din energia electrică din surse nucleare în 1990, dar acest procent a scăzut la 15%, ceea ce a făcut ca Europa să devină dependentă de importurile de petrol şi gaze, ale căror preţuri au crescut în ultimele zile. UE importă peste 90% din petrolul său şi aproximativ 80% din gaze.