Superfurtună solară observată pe Marte: sondele ESA au înregistrat cel mai puternic impact de până acum

Două sonde ale Agenţia Spaţială Europeană (ESA) aflate pe orbita planetei Marte au observat impactul unei puternice „superfurtuni” solare asupra atmosferei marţiene şi asupra echipamentelor spaţiale, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Communications şi citat de Space.com. Sondele Mars Express şi ExoMars Trace Gas Orbiter (TGO) au urmărit modul în care furtuna solară, care lovise anterior şi Pământul, a ajuns pe Marte, provocând creşteri fără precedent ale numărului de particule încărcate în atmosfera planetei şi erori temporare în sistemele electronice ale sondelor.

• Cea mai puternică furtună solară din ultimele două decenii

Evenimentul solar s-a produs la 11 mai 2024 şi a reprezentat cea mai puternică furtună geomagnetică înregistrată pe Pământ în peste 20 de ani. Pe planeta noastră, fenomenul a generat aurore spectaculoase vizibile mult mai aproape de ecuator decât în mod obişnuit, inclusiv în Mexic. Când fluxul de particule energetice a ajuns la Marte, cele două sonde ESA au fost expuse în doar 64 de ore la un nivel de radiaţii echivalent cu cel acumulat, în mod normal, în aproximativ 200 de zile de activitate orbitală. „Impactul a fost remarcabil: atmosfera superioară a lui Marte a fost inundată de electroni”, a declarat cercetătorul ESA Jacob Parrott, coordonatorul echipei de studiu.

• Creştere fără precedent a electronilor în atmosferă

Datele colectate de sonde arată că furtuna solară a provocat o creştere dramatică a numărului de electroni în două straturi ale atmosferei marţiene: creştere de aproximativ 45% la altitudinea de 110 kilometri, creştere de 278% la 130 kilometri deasupra suprafeţei planetei. Potrivit cercetătorilor, aceasta reprezintă cea mai mare concentraţie de electroni detectată vreodată în atmosfera Planetei Roşii. Furtuna a generat şi erori temporare ale sistemelor informatice de la bordul sondelor, un fenomen obişnuit în timpul evenimentelor de „vreme spaţială”, când particule extrem de energetice pot afecta electronica sateliţilor. „Din fericire, sondele sunt proiectate pentru astfel de situaţii şi folosesc componente rezistente la radiaţii şi sisteme de corectare automată a erorilor”, a explicat Parrott.

• O tehnică nouă de investigare a atmosferei marţiene

Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au folosit o metodă numită ocultare radio. În cadrul experimentului, sonda Mars Express a transmis un semnal radio către TGO în timp ce acesta cobora sub orizontul planetei Marte. Semnalul a fost refractat de straturile atmosferei marţiene şi apoi detectat din nou de sonda iniţială, permiţând cercetătorilor să analizeze structura şi densitatea atmosferei.

„Această tehnică este folosită de decenii pentru explorarea Sistemului Solar, dar abia în ultimii ani am început să o folosim direct între două sonde aflate pe orbita lui Marte”, a explicat cercetătorul ESA Colin Wilson.

• De ce reacţionează Marte diferit faţă de Pământ

Studiul evidenţiază şi diferenţele majore dintre reacţia atmosferei marţiene şi cea a Pământului la furtunile solare. Planeta noastră este protejată de magnetosferă, câmpul magnetic global care deviază o mare parte din particulele încărcate provenite de la Soare. Aceste particule sunt direcţionate în special către regiunile polare, unde produc aurore. Marte nu dispune însă de un câmp magnetic global comparabil, ceea ce face ca atmosfera sa să fie mult mai expusă radiaţiilor solare.

• Indicii despre trecutul planetei

Cercetătorii consideră că rezultatele studiului ar putea contribui la înţelegerea evoluţiei climatice a planetei. Potrivit lui Colin Wilson, furtunile solare şi vântul constant de particule emis de Soare ar fi putut juca un rol major în pierderea treptată a atmosferei şi a apei de pe Marte, transformând planeta într-un mediu arid. Totodată, concentraţiile ridicate de electroni din atmosfera superioară pot afecta comunicaţiile radio şi funcţionarea radarului utilizat pentru explorarea suprafeţei planetei, aspect important pentru planificarea viitoarelor misiuni spaţiale.