AURELIAN DOCHIA:Tendinţa de creştere a inflaţiei este inevitabilă

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 14 aprilie 2020

Tendinţa de creştere a inflaţiei este inevitabilă

Adrian Vasilescu, BNR: "Scumpirea alimentelor din martie, întreţinută de întoarcerea speculanţilor"

Preţurile câtorva produse alimentare din coşul românesc de consum manifestă extravaganţă, ceea ce semnalea­ză că scumpirea unora dintre alimente este întreţinută de întoarcerea speculanţilor, condiseră Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR.

Vasilescu ne-a precizat: "Preţurile (din martie) au arătat foarte limpede o situaţie de forţă majoră. (...) Dar, în acelaşi timp iată că, nu ştiu dacă acesta este cuvântul corect - să spunem că s-au întors speculanţii -, fasolea s-a scumpit substanţial, cartofii s-au scumpit cu 8% - este foarte mult. Citricele s-au scumpit şi ele, fructele proaspete... Sunt câteva poziţii în coşul de consum unde preţurile manifestă extravaganţă, au crescut foarte mult şi au stricat media, în condiţiile în care, dacă ne uităm pe lista mişcărilor de preţuri dată de statistică (INS), vedem că sunt câteva preţuri care au sărit dincolo de media la alimente, care este peste 1. Pentru că la produse nea­limentare, media este sub 0 - preţurile au scăzut acolo".

Creşterea preţurilor de consum în ritm lunar, în martie 2020, a fost de 0,5%, similară cu inflaţia înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,49%), inflaţia anuală păstrând ritmul de 3,05% consemnat în februarie, a arătat, vineri, INS.

Pe grupa produse alimentare a fost înregistrată, însă, în martie, o creştere substanţială a preţurilor, de 1,46% de la lună la lună, preţurile alimentelor fiind componenta determinantă a inflaţiei, în martie. Totodată, la alimente, factorul principal a fost dinamica preţurilor volatile (legume şi fructe). Şi unele alimente de bază, precum pâinea, carnea şi lactatele au marcat creşteri de preţuri importante. Astfel, ritmul anual al preţurilor la bunuri alimentare a accelerat de la 4,09% în februarie la 5,11% în maratie, cel mai ridicat nivel din iulie 2019.

Legumele au marcat un plus de 5,43% în martie, cu o creştere totală de 10,54% în primele trei luni, în timp ce fructele au consemnat un avans al preţului de 4,04% luna trecută, cu un plus cumulat de 8,36%, în acest an. Cartofii s-au scumpit foarte mult, cu 8,74% în ultima lună - avans de 11,67% pe perioada ianuarie - martie -, în timp ce fructele proaspete au evoluat cu o dinamică similară, dar ceva mai modestă - plus de 5,22 în martie şi de 12% în primele trei luni din an. Fasolea s-a scumpit cu 2,58%, în timp ce produsele de bază au marcat şi ele creşteri importante în martie faţă de februarie, dar ceva mai mici, pâinea scumpindu-se cu 0,93% (făina s-a scumpit cu 1,79%), carnea cu 0,84%, lactatele şi produsele lactate cu 0,79%, peştele (şi conserve) cu 0,51%, untul cu 0,83%, zahărul cu 0,52%, uleiul cu 0,77%, băuturile alcoolice cu 0,41% şi cafeaua cu 0,29%. Ouăle sunt singurele produse alimentare care s-au ieftinit în martie faţă de februarie, cu 1,70%.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că tendinţa de creştere a inflaţiei este inevitabilă, iar scumpirile cele mai mari vor fi la alimente, din cauza schimbărilor în cererea de consum.

Specialistul ne-a explicat: "Cred ca tendinţa de creştere a inflaţiei este inevitabilă. Va continua pe tot anul şi probabil că şi în anul viitor. Creşterea cea mai semnificativă va fi la produsele alimentare şi asta ţine de schimbările care apar în cererea de consum. Oamenii, în această perioadă de izolare, nu mai cheltuiesc foarte mult pentru deplasări, pentru îmbrăcăminte, pentru restaurante sau pentru vacanţe şi se concentrează pe bunuri strict necesare şi în special pe produse agro-alimentare. Asta fără îndoială că are o influenţă şi asupra preţurilor din piaţă".

El adaugat că majorarea producţiei ar fi soluţia pentru redresarea situaţiei în ceea ce priveşte tendinţa preţurilor produselor alimentare, însă precizează că există posibilitatea că anul acesta s-ar putea să fie un an atipic, în contextul pandemiei de coronavirus.

"De obicei la noi, vara, preţurile produselor agro-alimentare mai scad, numai că anul acesta situaţia s-ar putea să fie diferită. S-ar putea ca presiunea pe preţurile alimentare să rămână ridicată, pentru că o bună parte din importuri vor fi diminuate sau unele chiar vor dispărea, iar producţia autohtonă nu se va adapta aşa uşor chiar dacă va creşte, fără îndoială, producţia. Cererea va creşte mai repede decât producţia", a subliniat Aurelian Dochia.

Scumpirea produselor alimentare a fost compensată parţial de scăderea preţului combustibilului - 2,64% în martie şi 5,79% în primele trei luni din 2020 -, determinată de scăderea preţului internaţional al ţiţeiului şi de cererea mai mică de combustibil, ce a venit după decretarea stării de urgenţă - scădere între 30 şi 50 de procente ale vânzărilor de carburanţi. Preţurile nealimentare pe grupă au consemnat o scădere uşoară, de 0,09% în martie (creşteri importante de 2,01% la tutun, 0,97% la cărţi, ziare şi reviste şi 0,52% la autoturisme), în timp ce serviciile s-au scumpit cu 0,35% - ca urmare a deprecierii monedei naţionale -, cele poştale şi cele de telefonie marcând cele mai mari creşteri, de 4,64%, respectiv 0,91%. Serviciile de îngrjire medicală s-au scumpit cu 0,56%, în timp ce transportul aerian s-a ieftinit cu mai mult de 12%.

Adrian Vasilescu a precizat că scăderea preţurilor la produsele nealimentare este normală, având în vedere că magazinele s-au închis în a doua parte a lunii martie şi vânzările au trecut mai mult în online, iar magazinele încă îşi fac pregătirile treptat. "N-au intrat încă gata pregătiţi în acest sistem", spune el.

Vasilescu nu a dorit să ofere detalii despre revizuirea prognozei asupra inflaţiei a BNR, în condiţiile în care şi inflaţia CORE2 ajustat - asupra căreia BNR mai poate acţiona - a crescut cu 0,47% în martie faţă de februarie, însă acesta a precizat: " capul de pod câştigat în februarie a fost apărat în martie şi, deocamdată, acest lucru este important".

"Inflaţia pe 12 luni de 3%, cea mai mică rată a inflaţiei din ultimii doi ani şi cinci luni (octombrie 2017 - n.r.), a fost apărat şi în martie", ne-a spus specialistul.

O întrebare importantă asupra evoluţiei inflaţiei o ridică potenţiala revenire a preţurilor barilului de petrol, care, pe fondul incidenţei de coronavirus şi a războiului de preţuri de la nivel internaţional, a atins în martie minime atinse ultima dată acum 18-20 de ani.

Vasilescu a mai notat că este foarte important că tendinţa generală din prezent este de dezinflaţie, în contextul în care maximul puseului inflaţionist pornit în octombrie 2017 a fost atins în mai 2018, când inflaţia a ajuns la 5,4%.

"Trebuie să mai punem şi întrebarea dacă va exista acomodare din mers. Asta e o întrebare esenţială. (...) Momentan suntem aproape de optimul mondialm care e de 2%", a conchis Vasilescu.

Analiştii Băncii Transilvania prognozează o inflaţie de 2,9% în finalul anului şi de 3% în următorii doi ani.

SONDAJ IRSOP:

Majoritatea românilor cred că inflaţia şi cursul de schimb vor creşte

Teama este sentimentul care ne încearcă pe cei mai mulţi dintre noi când vine vorba de pandemia de coronavirus, arată un sondaj IRSOP remis, ieri, Redacţiei. Astfel, 54% din populaţie s-a declarat îngrijorată de actuala situaţie, în timp ce 34% dintre români se simt încrezători. Un procent de 6% arată că epidemia îi lasă indiferenţi, în timp ce alţi 6% spun că situaţia îi face să fie deprimaţi.

Procentul mare înseamnă că frica va persista multă vreme şi va afecta cererea pentru produse şi servicii. Teama nu va trece decât odată cu apariţia remediului medical, iar oamenii vor fi sensibili mai ales la mesaje de compasiune, arată autorii sondajului.

Marea majoritate, 81%, cred că criza coronavirus va fi una lungă şi grea şi că ţara noastră va ieşi greu (64%) sau foarte greu (17%) din epidemia de coronavirus. Perspectiva sumbră amplifică îngrijorarea şi poate să paralizeze acţiunea şi iniţiativele individuale pe termen scurt şi mediu. Şocul actual subminează şi încrederea în viitor. Majoritatea (86%) cred că după ce trece epidemia, viaţa va fi dificilă multă vreme.

"Sentimentul sugerează că oamenii vor aştepta mai mult de la stat decât de la succesul prin forţe proprii", mai punctează autorii.

Predomină de asemenea convingerea că va creşte numărul falimentelor (55%) şi distrugerea locurilor de muncă (52%). Recesiunea implicită înseamnă spaime legate de subzistenţă şi probabil un nou val de populism.

Totodată, finanţele ţării sunt percepute ca mai mult decât fragile. Majoritatea cred că vor creşte inflaţia (67%) şi cursul euro (61%), evoluţia cursului fiind strâns legată de creşterea sau scăderea preţurilor. În ansamblu, 54% cred că nivelul de viaţă va scădea, 31% că va rămâne la fel, iar 14% speră că o să crească.

"Sentimentul că viaţa se deteriorează are de obicei consecinţe politice şi electorale", mai arată studiul IRSOP.

În ceea ce priveşte strategia post-criză, oamenii cred că, după epidemie, Guvernul ar trebui să se ocupe cu prioritate de crearea de locuri de muncă (42%) şi de sprijinirea firmelor româneşti (35%). Încurajarea consumului prin eventuale stimulente financiare pare să aibă puţini adepţi (8%) şi probabil că stimularea consumului va fi şi dificilă în contextul persistenţei anxietăţii colective.

Totuşi, se conturează şi o tendinţă pozitivă. Mai mult de o treime (36%) cred că haosul din sănătate va scădea. "Oamenii încep să spere că încercările prin care trece sistemul de sănătate şi măsurile întreprinse vor avea efecte sistemice pozitive pe termen lung", notează autorii.

Aproape două treimi (59%) consideră că infracţionalitatea va creşte în timp ce numai 8% cred că o să scadă. Procentele sugerează că majoritatea oamenilor trăiesc cu sentimentul că nu vor fi în siguranţă, acesta fiind un stres în plus care se adaugă la dificultăţile vieţii. Despre corupţie, 90% au fie părerea că va rămâne la nivelul actual (adică mare), fie că va creşte şi mai mult.

Jumătate apreciază performanţa actuală a Guvernului ca fiind bună, dar avalanşa de ştiri negative şi invocarea continuă a ameninţărilor mari care ne aşteaptă în perioada următoare produc nelinişte, iar autorităţile sunt taxate pentru ceea ce nu fac bine dar şi pentru ceea ce nu pot face bine. 23% din populaţie consideră că Guvernul are o performanţă foarte slabă în gestiunea crizei, în timp ce 26% spun că performanţa este doar slabă.

Uniunea Europeană este percepută ca o sursă de siguranţă. Mai mult de jumătate (52%) vor ca România să strângă mai puternic relaţiile cu UE, 14% preferă Rusia, 13% SUA şi 7% China, restul au alte preferinţe. "Procentul mare arată că UE nu rivalizează cu alte puteri globale în preferinţele românilor şi că oamenii vor fi deschişi să accepte nu numai avantajele ci şi regulile UE ", mai punctează IRSOP.

IRSOP a intervievat telefonic 768 de persoane între 6 şi 11 aprilie. Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru întreaga populaţie în vârstă de peste 18 ani din România. Marja de eroare este de ± 3,6%. (Mihai Gongoroi)

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Asadar Bnrul recunoaste in public ca ne-a mintit atatia ani in privinta inflatiei, adicate-lea nu conteaza cat cresc preturile la restaurant caci ele nu fac parte din cosul de calcul al inflatiei si multe multe altele similare...

    1. Tu aveai incredere in bnr?

      Tu chiar nu știi ce cuprinde coșul ăla?

      Taxele, scumpirile RCA nu au nicio treabă cu coșul... E numa ce vrea Vasilescu trecut acolo.. 

    Coșul de consum românesc este in fiecare an pus pe chituci de rețeta cozonacului (oua, faina, apa chioara, ulei, etc) + cartofi, morcovi, astfel de trufandale pe care nu orice sărac și le poate permite, de asta creste inflația chiar și atunci când petrolul se prăbușește.

    Anul acesta se adaugă frica foametei de COVID, deci presiunile pe alimentele de baza sunt maxime  

    1. Ma-ni-pu-la-re scrie pe consum !

      Ce pun in gura si ce trag pe #**a bah cristiane nu are importanta ca pret ! 

    O fi bună și inflația asta la ceva. Macar un pic acolo...Pentru asta s-a inventat moneda euro? Să se imprumute la dobânzi zero?

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9211
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6615
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9963
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7073
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.9159

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro