Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

AVIONUL DOBORÂT ÎN UCRAINAScenariile analiştilor

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Internaţional /

Scenariile analiştilor

Este ciudată starea impecabilă a paşapoartelor prezentate de televiziuni  

Legătura cu dispariţia, din martie, a avionului Malaysian Airlines nu trebuie exclusă

O problemă tehnică a avionului, exclusă

Se va încerca internaţionalizarea conflictului Rusia-Ucraina

După prăbuşirea aeronavei civile Boeing 777 care aparţine companiei aeriene din Malaezia, incident ce a avut loc, joi, la graniţa dintre Rusia şi Ucraina şi în care şi-au pierdut viaţa toate cele 298 de persoane aflate la bord, scenariile nu au întârziat să apară.

În timp ce vicepreşedintele american Joe Biden a afirmat că ceea ce s-a întâmplat nu a fost un accident, avionul fiind doborât de pe cer, iar conducătorii Rusiei şi Ucrainei s-au învinuit reciproc, analiştii politici şi specialiştii din sectorul de armament au conturat primele scenarii de după tragedie.

Din start, specialiştii exclud, în principiu, existenţa unei probleme tehnice a avionului, întrucât, în acest caz, pilotul ar fi trebuit să observe şi să ceară ajutor, iar turnul de control ar fi trebuit, de asemenea, să se sesizeze: "Starea motoarelor este verificată şi monitorizată de companiile importante, funcţionalitatea acestora fiind transmisă imediat marilor firme, pentru ca ele să poată planifica reparaţiile în timp real".

În acest caz, rămâne de presupus că aeronava Boeing 777 ar fi fost doborâtă, pe parcursul weekendului existând mai multe declaraţii în acest sens.

Ţinând cont de condiţiile în care s-au petrecut evenimentele, unii specialişti subliniază: "Armele la prima mână ale forţelor pro-ruse nu ajung până la 10.000 de metri (n.r. altitudine la care zbura avionul civil), ceea ce înseamnă că vorbim despre o rachetă profesionistă lansată de atacatori. Unităţile militare aveau în dotare astfel de arme. Cel mai probabil că ţinta nu era acest avion civil şi că cei care au doborât-o au vrut, de fapt, să atace un avion militar, dar l-au nimerit pe acesta, care apărea ca ţintă pe radar. Avioane trec în fiecare zi prin zonă, iar acestea sunt monitorizate pe radar. Cei care au atacat au văzut o ţintă şi au lovit-o. Aceasta este o primă ipoteză".

Analiştii mai suspectează că o parte a forţelor militare ar fi putut lăsa intenţionat o astfel de tehnică în zona respectivă, "uitând" aceste arme acolo, întrucât oricum forţele rebele nu respectă niciun acord de luptă. Ulterior, dispozitivul de atac ar fi putut fi utilizat, intenţionat sau nu.

O altă supoziţie ar fi doborârea avionului cu ajutorul unei tehnologii din aer, care ori avea o altă destinaţie, ori a lovit din greşeală aeronava. "Şi dacă tehnologia de atac, de genul avioanelor de luptă, este în aer, ţinta tot pe radar se vede", potrivit surselor citate.

În orice caz, consultanţii spun că nu trebuie să ignorăm sub nicio formă posibilitatea unui atac terorist care ar putea avea legătură cu dispariţia fără urmă din această primăvară, deasupra Oceanului Indian, a avionului ce aparţinea aceleiaşi companii de zbor din Malaezia. În acest caz, faptul că explozia a avut loc în Ucraina poate fi o întâmplare, dar poate fi şi un calcul făcut de terorişti. Este uzual, însă, ca teroriştii să îşi revendice atentatele, ceea ce nu s-a întâmplat acum.

Afirmaţia venea în condiţiile în care, până vineri, nu fuseseră identificate resturi din vreun proiectil, acestea trebuind să se diferenţieze de bucăţile de avion, spun specialiştii din domeniu.

"În Malaezia este teroare de când a dispărut acel avion deasupra oceanului Indian. În orice supermarket, la orice colţ de stradă sunt cutiuţe în care oamenii sunt rugaţi să lase orice informaţie deţin referitoare la respectivul incident", ne-au spus sursele noastre.

Ceea ce analiştii consideră extrem de ciudat este starea impecabilă a paşapoartelor prezentate de televiziuni: "Nu se poate ca documentele să nu fie nici măcar murdare. La TV arată ca noi - nu sunt deteriorate în niciun fel".

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei Române, întăreşte opiniile anterioare: "Ceea ce se ştie concret este că avionul civil a fost lovit într-o zonă de conflict. În respectiva zonă, o aeronavă care zboară la 10.000 de metri deasupra solului putea fi lovită de un sistem de armamant BUK S17, de care Ucraina dispune încă din vremea URSS. Însă, nu este exclus ca în spatele acestui atac să fi fost separatiştii pro-ruşi, care, văzând că un avion dinspre Ucraina se îndreaptă către Federaţia Rusă, să fi crezut că este un avion militar şi să-l fi lovit".

Domnia sa ne-a precizat că sistemul BUK S17 constă într-un vehicul de genul unui tanc prevăzut cu patru rachete deasupra care, odată lansate, pot ajunge până la 25.000 de metri altitudine.

Dan Dungaciu nu exclude nici el posibilitatea ca avionul să fi fost atacat din aer, de avioane de vânătoare, însă subliniază că această posibilitate este doar una teoretică.

Oricum ar fi, acest incident va avea repercusiuni teribile, în primul rând asupra stării de criză la nivel naţional, apreciază consultanţii, subliniind: "Nu s-a mai întâmplat un astfel de incident aviatic nici în conflictele din Irak şi Afganistan".

Marius Neacşu: "Unii dintre actorii implicaţi vor dori să atragă marile puteri în conflict"

Indiferent de natura sa, incidentul aviatic de la graniţa Ucrainei cu Rusia va fi utilizat pentru internaţionalizarea conflictului din zona respectivă, este de părere lectorul universitar Marius Neacşu, directorul Masteratului de Geopolitică şi Afaceri din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

Domnia sa ne-a declarat: "Unii dintre actorii implicaţi vor dori să atragă marile puteri în conflict. Cel mai probabil că Ucraina urmăreşte internaţionalizarea conflictului dintre ea şi Rusia, pentru a putea primi un sprijin consistent din partea marilor puteri europene. În acelaşi timp, Rusia îi acuză pe ucraineni de producerea incidentului aviatic în care a fost doborâtă aeronava civilă".

Şi domnul Dan Dungaciu este de părere că, la prima vedere, Kievul ar avea de câştigat în urma acestui incident aviatic, ce readuce conflictul cu Rusia pe ordinea de zi. În acest context, statele europene ar putea interveni pentru soluţionarea conflictului Ucraina-Rusia, urmând ca separatiştii să ajungă la o soluţie de pace cu Kievul: Aceasta ar putea fi federalizarea Ucrainei, astfel încât să nu mai intre în NATO. La fel de bine s-ar putea ca opinia publică să nu reacţioneze, iar separatiştii pro-ruşi să facă parte din negociere, ne-a mai spus domnul Dungaciu.

Dungaciu: "Reacţiile diplomatice vor viza încheierea conflictului"

Astfel, domnia sa este de părere că reacţiile diplomatice care vor apărea în majoritatea capitalelor vor viza încheierea conflictului, întrucât se creează o groapă neagră care este ocolită de toate marile companii aeriene şi care trebuie să se închidă, printr-un exerciţiu diplomatic.

Potrivit lui Dan Dungaciu, "oamenii aceia care sunt numiţi eroi şi separatişti nu sunt oameni care au ieşit pe stradă într-o manifestare de masă împotriva guvernului de la Kiev": "Sunt oameni cu puternice relaţii cu Federaţia Rusă, cu Kremlinul, cu serviciile secrete. Vice-premierul şi reprezentantul pe probleme de securitate al aşa-numitei Republici Populare Doneţk este fostul şef al serviciilor de informaţii din Transnistria vreme de 25 de ani, Vladimir Antiufeev, deci această persoană, care se ocupă de securitatea acestei Republici Populare Doneţk, nu este un om venit de pe stradă, e un personaj cu legături cu Moscova, cu Kremlinul, care ştie şi consecinţele unui asemenea eveniment şi ce presiuni vor fi asupra teroriştilor, separatiştilor de acum înainte, deci nu sunt oameni care ar pica atât de uşor într-o astfel de capcană fără să aibă un plan bine pus la punct, lucru valabil şi pentru Moscova, şi pentru Kiev".

În ceea ce ne priveşte, unii specialişti din domeniu opinează că, deocamdată, ţara noastră trebuie să păstreze echilibrul, întrucât incidentul aviatic din Ucraina nu reprezintă o ameninţare directă asupra României.

"Toate elementele sunt conjuncturale, nu există date concrete şi, în aceste condiţii, este foarte dificil să soliciţi ţărilor implicate să nu acuze sau să nu valorifice, după caz, ceea ce s-a întâmplat la graniţa Ruisei cu Ucraina", ne-au spus, vineri, sursele citate.

În schimb, toate zborurile care ar fi trebuit să survoleze Ucraina vor trece prin spaţiul nostru aerian, ceea ce va însemna o aglomerare a acestuia. Trebuie luate măsuri, iar noi trebuie să subscriem măsurilor adoptate la nivel internaţional, spun specialiştii.

Dacă de la începutul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, traficul nostru aerian a crescut cu 25%, de la incidentul de joi şi până vineri după amiază acesta a mai înregistrat o creştere cu 15%, după cum ne-au spus reprezentanţii ROMATSA.

Aceştia susţin că ROMATSA este pregătită să facă faţă creşterilor de trafic aerian, "prin personalul calificat şi antrenat pentru astfel de situaţii".

"În condiţii normale de trafic, luând ca exemplu anul 2013, media aeronavelor pentru care regia asigură servicii de trafic aerian, pe o perioadă de 24 de ore, este de 2.000-2.200, pe perioada verii şi 1.600-1-800, pe perioada iernii, a anunţat regia, într-un comunicat .

Reprezentanţii Aeroporturi Bucureşti ne-au spus că aeroporturile noastre nu vor fi afectate de evenimentele de la finalul săptămânii trecute.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Business Card
BTPay
Cotnari
Gala 'Women in Economy 2020'
Benihana
Leap
Hotel Marshal Garden

ENGLISH SECTION

more articles

Anvergura
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS