Avuţia investitorilor în fondurile deschise de investiţii a crescut cu 4,4 miliarde lei în 2025, cel mai bun an din istoria industriei de asset management din România

Industria fondurilor de investiţii din România a încheiat anul 2025 cu rezultate istorice, confirmând maturizarea accelerată a pieţei locale de asset management şi consolidarea rolului acesteia în economia românească, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei. Depăşirea pragului de un milion de investitori, atingerea unor active nete record, precum şi performanţa solidă a pieţei de capital au transformat 2025 într-un an de referinţă pentru industria administratorilor de fonduri din România.

„Anul 2025 a fost, fără îndoială, un an al recordurilor pentru industria noastră, confirmând un deceniu de creştere accelerată şi de consolidare. Peste un milion de investitori şi atingerea unor active istorice nu sunt simple cifre, ci rezultatul unui efort constant al întregii industrii, al profesionalizării administratorilor, al digitalizării accelerate şi al creşterii nivelului de educaţie financiară. Am reuşit aceste performanţe într-un context economic dificil, marcat de inflaţie, volatilitate şi schimbări de reglementare, ceea ce demonstrează rezilienţa şi relevanţa industriei noastre. În acelaşi timp, 2025 ne-a arătat foarte clar care sunt provocările viitorului: nevoia de predictibilitate legislativă, adaptarea la noile cerinţe europene şi responsabilitatea de a transforma acest milion de investitori în investitori constanţi, informaţi şi disciplinaţi. Pentru 2026, ne aşteptăm la un an al consolidării. Estimăm continuarea creşterii bazei de investitori, o pondere mai mare a investiţiilor recurente şi o diversificare tot mai mare a produselor. Provocările acestui an sunt să menţinem încrederea câştigată, să continuăm educaţia financiară şi să demonstrăm că fondurile de investiţii sunt un pilon esenţial pentru dezvoltarea pieţei de capital şi a economiei româneşti pe termen lung”, a declarat Horia Gustă, preşedinte AAF.

Avuţia investitorilor în fondurile deschise de investiţii locale a crescut cu 4,4 mld. lei, în 2025

Potrivit datelor centralizate de AAF, activele nete ale fondurilor deschise de investiţii locale (FDI) au înregistrat o creştere cumulată de aproximativ 40% în ultimii 10 ani, iar dinamica din 2025 a fost una excepţională, atât din perspectiva performanţei activelor, cât şi a interesului investitorilor. Astfel în anul 2025, avuţia investitorilor în FDI locale a crescut cu 4,4 miliarde lei, acompaniată şi de subscrieri nete anuale de 5,7 miliarde lei, semn al încrederii continue în produsele de economisire şi investiţii administrate profesionist. La nivel anual, activele nete ale FDI au avansat cu 38%, creşterea fiind susţinută în principal de fondurile de acţiuni, cu un plus de 3,7 miliarde lei, şi de cele de obligaţiuni, cu un plus de 3,5 miliarde lei.

Fondurile deschise de investiţii locale au consemnat evoluţii solide pe majoritatea categoriilor. Activele fondurilor de acţiuni au crescut remarcabil cu 68% în ritm anual , cele de obligaţiuni cu 25,2%, iar fondurile multi-active au înregistrat un avans de 43,1%. Structura pieţei la finalul anului 2025 evidenţiază o distribuţie în schimbare a activelor nete pe categorii de fonduri, cu un rol tot mai important al fondurilor de acţiuni şi o uşoară diminuare a celor de obligaţiuni în totalul pieţei. Această tendinţă reflectă maturizarea investitorilor şi orientarea către instrumente cu potenţial mai ridicat de randament pe termen mediu şi lung.

Numărul investitorilor a continuat să crească într-un ritm accelerat, creşteri notabile anuale înregistrându-se la fondurile de acţiuni (+64%;+81.707 investitori) şi cele de obligaţiuni (+24%; +76.277 investitori), precum şi la cele din categoria alte fonduri (+47%; +84.173 investitori). Per ansamblu, numărul investitorilor în FDI locale a crescut cu 36% în 2025, confirmând extinderea bazei de investitori de retail din România.

Subscrierile nete au rămas pozitive pentru al cincilea trimestru consecutiv, cu o accelerare vizibilă spre finalul anului. În trimestrul al patrulea din 2025, cele mai importante intrări nete de capital au fost direcţionate către fondurile de acţiuni şi de obligaţiuni, ceea ce subliniază apetitul crescut al investitorilor pentru instrumente care pot beneficia de evoluţiile favorabile ale pieţelor financiare. Astfel, per ansamblu, rezultatele anului 2025 confirmă faptul că industria fondurilor de investiţii din România traversează o etapă de maturizare accelerată, caracterizată prin creştere robustă, diversificare şi o participare tot mai largă a populaţiei la piaţa de capital.

Deşi codaşa Europei la investiţii, România are unul dintre cele mai dinamice ritmuri de creştere din regiune în ultimii ani

La nivel european, industria fondurilor de investiţii a întegistrat, de asemenea, un avans semnificativ, menţinându-şi rolul central în finanţarea economiei şi în economisirea pe termen lung a populaţiei. Conform datelor publicate de EFAMA - European Fund and Asset Management Association, activele nete ale fondurilor de investiţii europene au înregistrat evoluţii pozitive pe majoritatea categoriilor, pe fondul revenirii pieţelor financiare şi al fluxurilor nete favorabile.

„Din datele oferite de partenerii noştri europeni, vedem că fondurile de acţiuni şi cele de obligaţiuni au rămas principalii piloni ai industriei în Europa. Activele fondurilor de acţiuni au beneficiat atât de aprecierea pieţelor bursiere, cât şi de intrări nete consistente de capital, în timp ce fondurile de obligaţiuni au continuat să atragă investitori interesaţi de plasamente cu un risc mai scăzut pentru diversificarea riscului. De asemenea, fondurile multi-active şi alte categorii de fonduri alternative au câştigat relevanţă, reflectând apetenţa investitorilor pentru soluţii flexibile într-un context economic încă volatil. Astfel, fondurile deschise (UCITS) de acţiuni sunt cele mai populare la nivel european, cu o proporţie de 46% din total, urmate de fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (24%). În România, popularitatea este inversată comparativ cu Europa, fondurile de obligaţiuni având o pondere mai mare (45-46%), iar fondurile de acţiuni mai mică (28%). De asemenea, dacă ne uităm la dimensiunea pieţei europene, activele administrate la nivel european la final de noiembrie 2025 se apropie de 17 trilioane de euro, din care de remarcat este faptul că fondurile de tip ETF reprezintă 2,6 trilioane de euro, înregistrând o creştere semnificativă de popularitate în ultima perioadă, relevată de structura intrărilor nete”, a declarat Jan Pricop, director executiv AAF.

În privinţa distribuţiei geografice, diferenţele dintre pieţele europene rămân semnificative. Analiza activelor nete ale fondurilor raportate la populaţie evidenţiază un decalaj important între statele cu pieţe financiare mature şi cele aflate în proces de dezvoltare. Ţările din Europa de Vest şi de Nord se află în topul clasamentului privind activele nete ale fondurilor pe cap de locuitor, în timp ce economiile din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, înregistrează valori mai reduse, dar cu un potenţial ridicat de creştere pe termen mediu şi lung. Astfel, dacă România se află pe penultima poziţie în Europa, cu mai puţin de 600 de euro de persoană investiţi în fonduri, în ţări precum Elveţia, Suedia sau Danemarca, media investitiilor în fonduri depăşeşte 50.000 de euro. O imagine similară reiese şi din analiza activelor nete ale fondurilor de investiţii ca procent din PIB. Statele cu tradiţie în utilizarea fondurilor de investiţii ca instrument principal de economisire şi investiţii, precum Elveţia, Suedia sau Franţa, prezintă ponderi ridicate ale activelor în PIB, confirmând integrarea profundă a industriei de asset management în economia reală. În schimb, pieţele emergente din UE, între care şi România, se remarcă printr-un spaţiu semnificativ de dezvoltare, pe măsură ce nivelul de educaţie financiară şi accesul la produse de investiţii se îmbunătăţesc. În context, datele arată că, deşi România se situează încă în partea inferioară a ierarhiei europene din perspectiva activelor raportate la populaţie sau PIB, ritmul de creştere din ultimii ani este unul dintre cele mai dinamice din regiune.

Regimul de impozitare a câştigurilor si extinderea canalelor de vanzare prin cont global

Un subiect major abordat în 2025 de AAF a fost dialogul cu autorităţile fiscale, în vederea clarificării şi optimizării regimului de impozitare a câştigurilor obţinute din fonduri de investiţii, aplicabil începând cu anul 2026. Discuţiile cu Ministerul Finanţelor Publice au vizat menţinerea actualului sistem de impozitare a câştigurilor de capital cu reţinere la sursă, iar în schimb a fost agreată o creştere a nivelului de impozitare (de la 1% la 3% pentru deţineri mai lungi de 1 an şi de la 3% la 6% pentru deţineri mai scurte de 1 an).

„O reuşită esenţială pentru piaţă a fost să introducem, acum aproape 3 ani, mecanismul de reţinere la sursă a impozitului pe câştigul de capital. Astfel, investitorii nu mai sunt nevoiţi să completeze formulare, să îşi calculeze singuri câştigul de capital sau să facă demersuri suplimentare în relaţia cu ANAF. Pentru noi, menţinerea acestui sistem de reţinere la sursă a fost mai importantă decât nivelul efectiv al taxării, chiar dacă am luptat ca majorarea taxelor să fie cât mai redusă. În final, alegând între varianta unui impozit de 10% pe câştigul net şi menţinerea actualului sistem cu reţinere la sursă, cu o creştere de la 1% la 3%, respectiv de la 3% la 6%, am considerat că soluţia adoptată este în favoarea investitorilor, deoarece păstrează avantajele birocratice legate de simplificarea declarării, a calculelor şi a întregului proces administrativ. Şi credem că realitatea a confirmat această decizie. Numărul de investitori este în creştere, activele sunt în creştere şi nu am asistat la ieşiri din piaţă. Desigur, a ajutat şi contextul favorabil: bursa a crescut, toate clasele de active au înregistrat randamente bune, iar, în final, cel mai important este ca investitorul să fie mulţumit. Din acest punct de vedere, menţinerea sistemului, chiar şi cu taxe mai mari, a fost mai importantă. Ne bucurăm că, în urma dialogului cu Ministerul Finanţelor, am reuşit să păstrăm acest sistem şi sperăm ca, cel puţin pe termen mediu, să fie menţinut. Cine ştie, poate în viitor, pe măsură ce lucrurile se vor aşeza, va exista chiar posibilitatea reducerii taxării”, a explicat Cristian Pascu, vicepreşedinte AAF.

Un alt obiectiv important a fost îmbunătăţirea cadrului legal pentru dezvoltarea canalelor de distribuţie a fondurilor, prin discuţii aplicate cu Autoritatea de Supraveghere Financiară privind implementarea distribuţiei pe cont global. Acest demers urmăreşte creşterea eficienţei operaţionale, oferind totodată flexibilitate administratorilor, care pot opta fie pentru menţinerea conturilor individuale, fie pentru trecerea la conturile globale, fără a le putea combina în relaţia cu acelaşi distribuitor. În prezent, legislaţia românească impune administratorilor de fonduri să cunoască identitatea clientului final, ceea ce reprezintă o barieră tehnică şi legislativă pentru distribuţia fondurilor la nivel internaţional (unde se operează prin conturi globale, fără a dezvălui identitatea clientului final) şi o barieră de business pentru distribuţia fondurilor între grupuri bancare concurente pe plan local. Astfel, existenţa conturilor globale pe piaţa românească ar permite fondurilor locale să fie distribuite în afara ţării, în regiune, contribuind la dezvoltarea pieţei şi ar facilita vânzarea fondurilor aparţinând unor grupuri bancare către clienţi ai altor grupuri bancare, deoarece băncile nu sunt dispuse să comunice identitatea clienţilor finali către administratori din grupuri concurente.

Evoluţa bursei a jucat un rol crucial în creşterea numărului de investitori

Pentru 2026, reprezentanţii industriei de asset management estimează continuarea trendului de creştere a numărului de investitori, cu accent tot mai puternic pe investitorii tineri şi pe investiţiile recurente. Activele administrate au potenţialul de a-şi continua traiectoria ascendentă, iar piaţa de capital din România este aşteptată să rămână atractivă, susţinută de posibile noi listări şi de interesul crescut al companiilor pentru finanţare prin bursă. Estimările specialiştilor sunt că fondurile de acţiuni, fondurile diversificate şi cele cu expunere internaţională vor avea o evoluţie bună şi în acest an, în timp ce fondurile de obligaţiuni vor continua să joace un rol important pentru investitorii cu profil conservator.

„Ideea pe care o promovăm este investiţia pe termen lung şi investiţia recurentă. Eu cred că evoluţia mai puţin favorabilă a Bursei este, de fapt, un cadou pentru investitorii care acumulează şi ar fi bine să o privim astfel. Nu cred că volatilitatea pieţei financiare este un lucru rău, ci, dimpotrivă şi nici că pierdem investitori dacă bursa locală va traversa perioade mai puţin bune. Din contră, pentru unii acesta va fi un cadou. Un alt factor care a contribuit la creşterea numărului de investitori a fost şi digitalizarea masivă a proceselor de achiziţie, care a simplificat mult accesul la investiţii. În ultimii ani, toate grupurile bancare au construit platforme prin care este foarte simplu să investeşti. Apoi, să nu uităm că România face parte dintr-o piaţă mai largă, Bursa de la Bucureşti a urmat un trend regional de creştere, a fost un context bun. Sunt încrezător că drumul pe care l-am construit cu toţii, alături de 1,1 milioane de investitori, va continua în orice condiţii de piaţă”, a anticipat Mihnea Bărbulescu, membru în boardul Erste Asset Management.

În opinia profesioniştilor din piaţă, evoluţia din ultimii ani a BVB a jucat un rol crucial în creşterea numărului de investitori, mulţi dintre clienţii de retail îndreptându-se spre acţiuni şi fonduri de acţiuni.

„Am văzut în statisticile noastre că, în ultimii ani, a existat o creştere foarte puternică, cu o rată remarcabilă, a numărului de investitori în fondurile de acţiuni. În prezent, avem peste 200.000 de investitori în fondurile de acţiuni. Acest număr, împreună cu investitorii de la bursă, care sunt şi ei peste 200.000, oferă o explicaţie clară pentru creşterea bursei, deoarece creşte oferta de cumpărare, inclusiv din zona de retail. Ne bazăm în continuare pe faptul că această ofertă va continua să se construiască în timp şi ne bucurăm că bursa începe din nou să capete interes, inclusiv în rândul investitorilor din retail, care reprezintă o forţă de care trebuie să ţinem seama. Personal, mă aştept ca acest număr de investitori să crească în continuare. Bineînţeles, este nevoie de susţinere din partea bursei şi a autorităţilor pentru ca piaţa să se dezvolte în continuare şi să atragă mai mulţi clienţi. Contextul actual este favorabil pentru listări noi şi listări secundare, care pot contribui la extinderea ofertei pe care bursa o pune la dispoziţia investitorilor existenţi”, a explicat Dan Dascăl, CEO BT Asset Management.

Totodată, deşi măsurile fiscale adoptate de Guvern în ultimul an au dus la creşteri de taxe, acestea au pus în ordine finanţele ţării, ceea ce a întărit încrederea instituţiilor internaţionale în România. În acest context, titlurile de stat au reconfirmat că sunt un instrument de investiţii sigur, cu randamente bune în ultima perioadă, de care investitorii vor putea profita şi pe viitor.

„Aş vrea să fac o referire şi la cealaltă mare clasă de active în care investim, respectiv titlurile de stat româneşti. Cred că este evident că tot ceea ce am văzut în ultimele trimestre - deşi perceput de public ca fiind dureros -, incepe sa produca efecte pozitive vizibile. Inclusiv modul în care acest fenomen este perceput din exteriorul Romaniei este diferit. Nu cred că investitorii străini au fost vreodată mai optimişti în privinţa României şi a evoluţiei titlurilor de stat romanesti decat în momentul actual. Acest lucru se reflectă şi în piaţa titlurilor de stat, unde vedem o comprimare constantă, de câteva luni, a costului de finanţare. În continuare, randamentele României, comparativ cu ţările din jur, lasă insa un spaţiu considerabil de scădere a dobânzilor, faţă de Ungaria, Serbia sau alte state din regiune. Din punctul meu de vedere, aici există o oportunitate enormă. Ne aflăm într-un spaţiu dominat totusi de obligaţiuni şi cred că investitorii, şi cu ajutorul nostru ca administratori, vor profita în continuare de aceasta. Se pot face mulţi bani în perioada următoare investind în aceasta direcţie şi pe măsură ce România îşi va continua drumul spre a-şi pune finanţele publice în ordine principala clasă de active din care se va putea profita va fi cea a fondurilor de obligaţiuni/titlurilor de stat”, este de părere Adrian Negru, CEO Raiffeissen Asset Management.

Totodată, inflaţia crescută şi preţuri ridicate ale metalelor preţioase sunt de aşteptat să se menţină. Într-un mediu cu aşteptări inflaţioniste, statele pun tot mai mult accent pe securizarea lanţurilor de producţie. Producţia bunurilor considerate critice este adusă cât mai aproape de consumatori: America, Europa, fiecare încearcă să producă „la ei acasă”. Pentru consumatori, acest lucru înseamnă costuri mai mari şi, implicit, inflaţie, deoarece producţia localizată este mai scumpă. Într-un mediu global mai conflictual, cu o producţie localizată şi costuri implicite mai mari, rezultatul este inflaţia. Iar atunci când ai inflaţie, întrebarea devine: în ce te protejezi? Răspunsul este acţiuni şi active reale. Trăim într-o perioadă în care datoriile publice sunt la niveluri foarte ridicate, iar creşterea dobânzilor cu scopul temperării inflaţiei nu mai este o soluţie sustenabilă. În ultimii ani, mai ales după criza financiară din 2008, au fost creaţi foarte mulţi bani pentru a calma pieţele. Aceşti bani s-au dus în pieţele financiare, în acţiuni, în imobiliare, ceea ce a dus la creşteri generalizate a tuturor claselor de active. Atunci când există foarte mulţi bani în piaţă, valoarea lor scade, iar acest lucru îl vedem deja. În acelaşi timp, pieţele emergente au început să recupereze, tocmai pentru că multe dintre ele sunt producători de materii prime ce beneficiază într-un mediu cu aşteptări inflaţioniste”, a precizat Călin Meteş, CFA, Portfolio Manager, Franklin Templeton.

AAF continuă să investească în educaţia financiară şi în creşterea nivelului de informare a publicului

Prin iniţiativele derulate anul trecut, AAF şi-a consolidat rolul de promotor al investiţiilor responsabile şi al educaţiei financiare, contribuind la extinderea accesului la informaţie şi la creşterea gradului de incluziune financiară. Pe plan legislativ, AAF a fost implicată activ atât în proiecte de legislaţie primară, vizând acte normative precum modificări la Legea nr. 24/2017, Legea nr. 74/2015 şi OUG nr. 32/2012, cât şi în procesul de actualizare a legislaţiei secundare, inclusiv Regulamentele ASF nr. 10/2015 şi nr. 9/2014. Această implicare a avut ca scop adaptarea cadrului de reglementare la evoluţiile pieţei şi la bunele practici europene.

În paralel, AAF a continuat să investească în educaţia financiară şi în creşterea nivelului de informare a publicului. Asociaţia a participat, alături de Institutul de Studii Financiare, Bursa de Valori Bucureşti şi ASF, la proiectul Academia de Investiţii, contribuind la formarea unei culturi investiţionale solide. Totodată, a fost continuat proiectul „Economiseşte inteligent”, dedicat popularizării economisirii prin fonduri de investiţii, precum şi implicarea în programele de educaţie financiară SMARTFIN, derulate împreună cu ISF.

La nivel de industrie, AAF a organizat periodic dezbateri cu cei mai performanţi administratori de fonduri, în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, facilitând schimbul de idei şi bune practici. De asemenea, organizarea Summitului AAF, eveniment anual de referinţă, a reprezentat un prilej de recunoaştere a excelenţei în administrarea fondurilor, pe baza rezultatelor obţinute de administratori.