Conferinţa BURSA “Energia în priză”Conferinţa BURSA “Energia în priză”

Banca Angliei va deschide calea majorării dobânzilor în Europa

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional /

Banca Angliei va deschide calea majorării dobânzilor în Europa
CĂLIN RECHEA

Au trecut zece ani de când Banca Angliei a majorat ultima dată dobânda de politică monetară. Ultima scădere, până la 0,25%, un nou minim istoric, a fost anunţată anul trecut, pe fondul rezultatului neaşteptat al referendumului pentru Brexit.

Acum justificările pentru menţinerea politicii monetare ultrarelaxate nu prea mai există, mai ales când privim evoluţia preţurilor.

La începutul anului curent, rata inflaţiei a depăşit ţinta băncii centrale, de 2%, iar preţurile şi-au accelerat creşterea în lunile următoare. În luna mai 2017, rata inflaţiei a urcat până la 2,9%, conform datelor Biroului Naţional de Statistică (ONS), în condiţiile unei creşteri a indicelui core al preţurilor, care exclude alimentele şi energia, cu 2,6%.

Divergenţa tot mai mare între inflaţie şi dobânda de politică monetară a determina apariţia unui fenomen rar în cadrul Comitetului de Politică Monetară al Băncii Angliei: dizidenţa.

La ultima şedinţă de luna trecută, trei dintre cei opt membri au votat pentru creşterea dobânzii. Cel de-al nouălea membru, guvernatorul Mark Carney, care are şi votul decisiv în caz de egalitate, pare să-şi fi schimbat şi el opţiunea. La doar o săptămână după ce spunea că "nu este încă timpul pentru creşterea dobânzilor", Carney a declarat că "majorarea dobânzilor s-ar putea să fie necesară", după cum arată Bloomberg.

O astfel de decizie nu este, însă, deloc uşoară, în condiţiile în care datoriile populaţiei au crescut accelerat în ultimii 4 ani.

Creditul de consum din Marea Britanie a atins un record de 204,5 miliarde de lire sterline în decembrie 2008, iar apoi s-a angajat pe o tendinţă accentuată de scădere, până la 155,6 miliarde în februarie 2013. Din iulie 2013 s-a revenit la creşteri anuale, a căror medie este de 5,5% până în luna mai 2017.

Media creşterilor anuale ale creditului de consum a fost de 6,7% în 2016 şi de 8% în 2017 (vezi graficul).

Ultimele date de la Banca Angliei, din luna mai 2017, arată un sold de 199,2 de miliarde, iar instituţia monetară a Marii Britanii le-a cerut băncilor să demonstreze că avansul accelerat al creditului de consum nu reprezintă un pericol. Instituţiile financiare au la dispoziţie două luni pentru evaluarea standardelor de creditare şi transmiterea unui raport către banca centrală, în care să le explice, după cum scrie The Telegraph.

"Dobânzile ultra-scăzute ar putea fi unul dintre motivele falsei siguranţe din sistemul bancar, în condiţiile în care clienţii îşi plătesc relativ uşor ratele, însă aceştia se pot confrunta cu dificultăţi majore când dobânzile vor creşte", mai arată cotidianul britanic.

Ce vor spune băncile? Că au făcut ce le-a îndemnat banca centrală, prin scăderea dobânzii de politică monetară la minime istorice tocmai pentru stimularea creditării, iar standardele de creditarea reprezintă prudenţa întruchipată?

Din păcate, cerinţa Băncii Angliei nu reprezintă decât o metodă suplimentară de evitare a asumării responsabilităţii atunci când se vor manifesta efectele creşterii dobânzilor.

Michael Saunders, membru al Comitetului de Politică Monetară şi unul dintre cei care au votat pentru creşterea dobânzii la şedinţa de luna trecută, a avertizat recent populaţia să se pregătească pentru creşterea costurilor de finanţare, conform unei ştiri Bloomberg.

Un alt comitet al Băncii Angliei, cel de politică financiară, condus de guvernatorul Mark Carney, a avertizat recent că "avansul rapid al creditării prezintă un risc potenţial pentru stabilitatea financiară a Marii Britanii şi pentru bunăstarea gospodăriilor populaţiei".

Problema principală a Băncii Angliei şi a celorlalte bănci centrale, reflectată şi de schimbarea neaşteptată a poziţiei guvernatorului Carney, este acum justificarea deciziei de creştere a dobânzii, astfel încât pieţele şi consumatorii să nu intre în panică.

Oricum bunăstarea gospodăriilor a început deja să fie erodată vizibil de creşterea preţurilor. După multe luni în care fenomenul a fost "ascuns" prin reducerea masei produselor alimentare, fără modificarea preţurilor, marile lanţuri de retail au ajuns foarte aproape de momentul în care trebuie să le majoreze pentru consumatorul final.

Un exemplu a fost oferit de curând de directorul cooperativei europene Arla Foods, care a avertizat că "Marea Britanie se poate confrunta cu o criză de unt până la Crăciun", iar un prim semnal va fi creşterea accelerată a preţului, după cum arată o ştire de pe site-ul BBC News.

De unde vine criza? De la decizia fermierilor de a reduce drastic producţia de lapte încă de anul trecut, pe fondul supraproducţiei din perioada anterioară şi a preţurilor extrem de scăzute.

Sindicatul Naţional al Fermierilor consideră că astfel de declaraţii sunt exagerări menite să stârnească panică, însă aceeaşi organizaţie a mai precizat că "ciclul constat boom-bust (n.a. creştere accelerată urmată de prăbuşire) de pe piaţa lactatelor nu a ajutat pe nimeni şi i-a afectat mai ales pe fermieri".

"Vedem preţuri la un nivel fără precedent istoric", a declarat un fermier pentru BBC News, în condiţiile în care preţul en-gros al untului s-a dublat în ultimul an.

"Este imposibil să fie ignorată dublarea preţului untului, deşi nimeni nu pare să poată explica ce se întâmplă", se mai arată pe site-ul postului naţional de televiziune din Marea Britanie.

Dar de ce mai există ciclu boom-bust şi de ce este constant? Politica subvenţiilor agricole din Europa şi "măiestria" băncilor centrale nu sunt suficiente pentru eliminarea acestui fenomen? Nicidecum. O minimă educaţie economică arată că acestea sunt surse ale ciclurilor boom-bust, şi nu doar pentru piaţa lactatelor.

La fel se întâmplă şi peste Canalul Mânecii. La mijlocul lunii trecute, cotidianul The Guardian scria despre creşterea accelerată a preţului untului în Franţa din ultimul an, care a ajuns să ameninţe producţia şi pune presiune asupra preţului renumitelor croissante.

Preşedintele federaţiei patiserilor din Franţa a declarat că "industria se află sub o presiune nesustenabilă şi există riscul unei crize majore a untului", în condiţiile în care preţul en-gros aproape s-a dublat din aprilie 2016.

Probabil că şi în Franţa fenomenul este la fel de inexplicabil, o situaţie foarte convenabilă bancherilor centrali, care mai câştigă astfel timp şi amână momentul adevărului, când vor trebui, totuşi, să explice de ce este necesară normalizarea dobânzilor, chiar dacă aceasta înseamnă şi sfârşitul iluziilor.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
CCIR
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS