BANCA CENTRALĂ TRECE LA TERAPIE DE ŞOCBNR a majorat dobânda cheie la 2,5%

M.G.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 10 februarie

BNR a majorat dobânda cheie la 2,5%

Dobânzile reale continuă să fie puternic negative  BNR: "Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul al doilea din 2022 şi să urce la un nivel de două cifre"  Potrivit BNR, evoluţiile şi analizele recente indică o încetinire a creşterii economice şi în trimestrul al patrulea din 2021

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50%, la nivelul de 2,50% pe an, majorarea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% de la 1,00% şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,50% de la 3,00%, decizii menite să contracareze avansul continuu al inflaţiei. De asemenea, BNR a decis, ieri, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea controlului "ferm" asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Banca Centrală a decis să renunţe la ritmul gradual de întărire a politicii monetare aplicat până acum pentru a contracara inflaţia în condiţiile în care rata anuală este acum prognozată de banca centrală "să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul al doilea din 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici".

Banca centrală a surprins din nou, după ce la şedinţele anterioare erau aşteptate majorări mai mari şi au fost implementate, de fapt, creşteri ale dobânzilor mai mici. Analiştii (sondajul Bloomberg) anticipau o majorare a dobânzii-cheie de doar 0,25%, la 2,25% după creşterile de 25 de puncte de bază din octombrie, noiembrie şi ianuarie.

România rămâne, totuşi, ţara cu cea mai mică dobandă-cheie din regiune. Decizia BNR a fost probabil motivată inclusiv de deciziile de politică monetară din Cehia şi Polonia, ţări în care s-a aplicat aceeaşi "terapie de şoc" cu care BNR pare să cocheteze în prezent: în Cehia banca centrală a urcat dobânda cu 0,75% săptămâna trecută la 4,5%, iar în Polonia banca centrală a urcat marţi dobânda cu 0,50% la 2,75%. La precedentele şedinţe BNR a oferit mai multă atenţie ratei facilităţii de creditare Lombard pentru a nu opera o majorare mai mare de 0,25% asupra dobânzii-cheie.

BNR a renunţat la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini". Comunicatul subliniază însă oarecum surprinzător că "şocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei pe plan mondial în 2021 (...) au fost potenţate de liberalizarea pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici".

Anterior, după încheierea gravei crize sanitare din toamnă şi a crizei politice, oficiali ai BNR au indicat că riscul inflaţionist este foarte ridicat, având în vedere că inflaţia este determinată de un grup restrâns de factori - însă cu influenţe foarte mari -, care ies din afara sferei de control a BNR, context în care s-a dorit evitarea unor intervenţii prea în forţă ale politicii monetare împotriva acestor cauze, intervenţii care erau percepute drept contraproductive, adică să influenţeze negativ creşterea economică.

Conform BNR, o proporţie de 80% din creşterea ratei anuale a inflaţiei din 2021 "a venit din majorarea preţurilor la gaze naturale, energie electrică şi combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15 la sută adus de inflaţia de bază a aparţinut alimentelor procesate". "Prin urmare, creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost determinată aproape integral de şocurile globale pe partea ofertei", arată BNR.

Comunicatul băncii centrale mai arată că rata anuală a inflaţiei de bază (CORE 2 ajustat) a urcat la 4,7% la final de 2021, evoluţia acestei inflaţii continuând "să reflecte efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate şi de ponderea însemnată a bunurilor importate în coşul de consum".

"Evoluţiile şi analizele recente indică o încetinire a creşterii economice şi în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021. Relevantă este decelerarea semnificativă în octombrie-noiembrie 2021 a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amănuntul, contrabalansată doar parţial de evoluţia de sens opus evidenţiată în cazul serviciilor prestate populaţiei şi în cel al comerţului auto-moto. Totodată, dinamica anuală a producţiei industriale a reintrat vizibil în teritoriul negativ în acest interval, iar cea a comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a înjumătăţit comparativ cu media trimestrului III. Volumul lucrărilor de construcţii şi-a diminuat, însă, contracţia în termeni anuali, în timp ce exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus ceva mai pronunţat variaţia anuală decât importurile, dar exclusiv ca urmare a înrăutăţirii evoluţiei preţurilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent şi-a amplificat dinamica anuală, inclusiv sub influenţa deteriorării balanţei veniturilor secundare. Astfel, pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2021, deficitul de cont curent l-a devansat cu 57 la sută pe cel înregistrat în perioada similară a anului anterior", precizează BNR în comunicat.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA: "Anticipaţiile inflaţioniste au crescut şi era nevoie de o astfel de decizie"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, ne-a precizat că anticipaţiile inflaţioniste au crescut în ultima perioadă şi era nevoie de o astfel de decizie pentru a le tempera.

"Oricum România avea cea mai mică rată de dobândă de politică monetară din Europa Centrală şi de Est în condiţiile în care are a doua cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. De aici provine decizia", arată Codirlaşu, care notează că în acest fel s-a evitat de asemenea un posibil şoc pe cursul valutar.

Analistul a mai afirmat că firmele continuă să producă bunuri cu preţurile majorate din sfera produselor energetice, ceea ce duce la transmiterea costurilor suplimentare în costul final.

"Transmiterea preţurilor angro în preţurile din facturi deja funcţionează, într-o mai mică măsură. Pentru companii încă se aplică preţurile ridicate, care produc pentru consumatori la nişte preţuri mai ridicate, care se transmit în celelalte produse", a afirmat Adrian Codirlaşu.

Acesta nu ia în calcul scenariul stagflaţionist pentru România şi spune că ţara noastră va continua să crească în 2022: "Sondajul CFA România arată o creştere economică de circa 4% pentru România în acest an. Este adevărat că economia decelerează, iar acest lucru este menţionat inclusiv de banca centrală".

Vicepreşedintele CFA România a mai precizat că o altă presiune pe preţuri va continua să provină în perioada următoare din preţul combustibililor.

"Preţul petrolului creşte şi creşte pe volatilitate mică. Avem cel mai mare preţ la ţiţei din 2014 şi probabil vom vedea anul acesta un preţ de 100 de dolari pe barilul de petrol. Anticipaţiile băncilor de investiţii în acest sens se duc", a afirmat Codirlaşu.

$ Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: "Ne aşteptăm la continuarea procesului de normalizare a politicii monetare, dar cadenţa şi utilizarea instrumentelor vor fi dependente de perspectivele cu privire la evoluţia preţurilor"

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arată că BNR a revizuit în sens negativ inclusiv prognozele pentru deviaţia PIB-ului pe termen scurt şi mediu, prognoze care urmează să fie publicate vineri odată cu raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Totodată, Rădulescu notează că ritmul de utilizare al instrumentelor de politică monetară va fi dependent în perioada următoare de perspectivele cu privire la evoluţia preţurilor de consum şi de climatul din sfera economiei reale.

"Banca centrală a revizuit în sus previziunile privind evoluţia preţurilor de consum şi a continuat procesul de normalizare a politicii monetare pentru contracararea presiunilor inflaţioniste şi ancorarea aşteptărilor cu privire la dinamica preţurilor de consum pe termen mediu, în convergenţă spre nivelul ţintă. (...) BNR atrage atenţia şi cu privire la factorii de risc la adresa evoluţiei preţurilor de consum din România pe termen scurt şi mediu, inclusiv impactul schemelor de compensare a majorării preţurilor la energie (şi modul de evaluare şi includere în indicele preţurilor de consum), dinamica cotaţiilor la materii prime (energetice şi agro-alimentare, mai ales în contextul tensiunilor geo-politice regionale), persistenţa crizei sanitare şi conduita politicii fiscal-bugetare. Pentru perioada următoare ne aşteptăm la continuarea procesului de normalizare a politicii monetare, dar cadenţa şi utilizarea instrumentelor vor fi dependente de perspectivele cu privire la evoluţia preţurilor de consum şi climatului din sfera economiei reale", arată Rădulescu.

De asemenea, analiştii BCR Cercetare notează că BNR ar putea să ducă dobânda-cheie la un nivel de 3,50% până la finalul acestui an, cu rata Lombard a facilităţii de creditare la 4,50%.

BNR: "Ulterior trimestrului al doilea din 2022, rata anuală a inflaţiei va descreşte probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior"

Potrivit BNR, traiectoria prognozată a dinamicii anuale a inflaţiei (IPC) cunoaşte o nouă revizuire substanţială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp. Banca centrală arată că rata anuală a inflaţiei va scădea uşor în perioada ianuarie-martie, pe fondul schemelor de compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pentru populaţie, urmând apoi să crească puternic în luna aprilie pe fondul ieşirii din vigoare a măsurilor de plafonare şi compensare. Totodată, ulterior trimestrului doi din 2022, rata anuală a inflaţiei va descreşte probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, potrivit scenariului de bază al BNR. Abia din prima parte a lui 2023 rata anuală a IPC va cunoaşte o ajustare descendentă abruptă, însă asta ca urmare a efectului de bază şi nu ca urmare a unor descreşteri de preţuri.

"Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodată, ulterior, rata anuală a inflaţiei va descreşte probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaşte o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor şi va reintra în intervalul ţintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum şi al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei şi în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va mai creşte probabil uşor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunţată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecţiei sub valoarea anticipată anterior", arată BNR.

Următoarea şedinţă de politică monetară a BNR este programată pe 5 aprilie.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. O masura buna, nu terapie de soc. Dar vine cu o intarziere de cel putin 6 luni.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

06 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9126
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6804
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9667
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6911
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.7598

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro