Banca Mondială avertizează asupra unei crize globale a locurilor de muncă după încheierea războiului

Războiul din Orientul Mijlociu va domina discuţiile oficialilor financiari globali în această săptămână la Washington, dar preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, avertizează că o problemă mult mai mare se conturează la orizont: un deficit uriaş de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în ţările în curs de dezvoltare în următorii 10-15 ani, potrivit news.ro.

În ritmul actual, aceste economii vor crea doar aproximativ 400 de milioane de locuri de muncă, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 800 de milioane, a declarat Banga pentru Reuters.

Fostul director general al Mastercard a recunoscut că este dificil să se menţină atenţia asupra problemelor pe termen lung, într-un context dominat de şocuri economice succesive după pandemia de COVID-19, cel mai recent fiind conflictul din Orientul Mijlociu.

El spune însă că este hotărât să menţină în centrul discuţiilor provocările structurale pe termen lung, precum crearea de locuri de muncă, conectarea populaţiei la reţelele de electricitate şi asigurarea accesului la apă potabilă.

”Trebuie să facem două lucruri în acelaşi timp. Există problemele pe termen scurt prin care trecem acum, dar pe termen lung avem această problemă a locurilor de muncă şi a apei”, a spus Banga într-un interviu.

Mii de oficiali financiari din întreaga lume se reunesc în această săptămână la Washington pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional, în umbra războiului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, care ameninţă să încetinească creşterea economică globală şi să alimenteze inflaţia.

Impactul economic va depinde în mare măsură de durata armistiţiului de două săptămâni anunţat săptămâna trecută de preşedintele american Donald Trump, cu doar câteva ore înaintea unor lovituri militare promise împotriva Iranului.

Armistiţiul a oprit majoritatea atacurilor, dar nu a pus capăt blocadei efective impuse de Iran în Strâmtoarea Ormuz, care a provocat cea mai mare perturbare din istorie a aprovizionării globale cu energie. În paralel, continuă conflictul dintre Israel şi Hezbollah, susţinut de Iran, în Liban.

Comitetul pentru Dezvoltare al Băncii Mondiale a prezentat planuri de colaborare cu ţările în curs de dezvoltare pentru a simplifica politicile şi reglementările care au împiedicat investiţiile şi crearea de locuri de muncă timp de ani de zile.

Discuţiile vor aborda transparenţa în acordarea autorizaţiilor, combaterea corupţiei, legislaţia muncii şi a terenurilor, barierele în deschiderea de noi afaceri, logistica, sistemele comerciale mai eficiente şi obstacolele non-tarifare din comerţ.

Banga s-a declarat optimist că pot fi găsite soluţii pentru a oferi locuri de muncă - şi demnitate - tinerilor şi pentru a crea oportunităţi pentru companiile private care să răspundă nevoilor lor.

”Nu cred că vom ajunge la o situaţie ideală în următorii 15 ani în care toată lumea va avea un loc de muncă, dar dacă nu facem nimic, consecinţele vor fi grave, inclusiv migraţie ilegală şi instabilitate”, a spus el.

Datele Naţiunilor Unite arată că peste 117 milioane de oameni erau strămutaţi la nivel global în 2025.

Banga a remarcat că tot mai multe companii din economiile emergente se extind pe plan internaţional, inclusiv Reliance Industries şi Mahindra Group din India sau conglomeratul Dangote din Nigeria.

Pe lângă locurile de muncă, accesul la apă va fi o altă prioritate majoră. Banca Mondială, împreună cu alte bănci de dezvoltare, urmează să lanseze o iniţiativă pentru a asigura acces sigur la apă potabilă pentru încă un miliard de persoane. Programul se adaugă unor iniţiative existente pentru conectarea a 300 de milioane de gospodării din Africa la electricitate şi pentru îmbunătăţirea sistemelor de sănătate.

Banca Mondială încearcă, de asemenea, să atragă mai multe investiţii din sectorul privat. La reuniunile din toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok, accentul va fi pus pe mobilizarea capitalului privat pentru proiecte de dezvoltare.

Instituţia a identificat cinci sectoare principale care ar putea beneficia de investiţii şi care sunt mai puţin dependente de comerţul global sau de externalizarea activităţilor din economiile dezvoltate: infrastructura, agricultura pentru micii fermieri, asistenţa medicală primară, turismul şi industria prelucrătoare cu valoare adăugată.

Potrivit lui Banga, aceste domenii sunt şi mai puţin expuse impactului imediat al progreselor rapide din domeniul inteligenţei artificiale.

”Problema este că nu putem face acest lucru singuri. Trebuie să punem în mişcare un bulgăre de zăpadă care să crească pe măsură ce înaintează, pentru a ajunge la acel număr uriaş de 800 de milioane de locuri de muncă”, a spus el.