Banca Mondială estimează o creştere de 16% a preţurilor materiilor prime

Războiul izbucnit în Orientul Mijlociu în martie 2026 a provocat pierderea a circa 10 milioane de barili pe zi din producţia globală de petrol şi a declanşat cea mai severă criză petrolieră din istorie, potrivit Raportului Băncii Mondiale intitulat "Perspective asupra pieţelor de mărfuri", dat publicităţii ieri, din care relatăm ceea ce urmează.

Blocajul din Strâmtoarea Hormuz a lovit simultan petrolul, gazele naturale lichefiate şi piaţa îngrăşămintelor, iar efectele se propagă deja în inflaţie, agricultură şi deciziile investitorilor.

• Strâmtoarea Hormuz, nodul blocat al pieţei energetice

Blocada aproape totală a Strâmtorii Hormuz a perturbat 35% din comerţul mondial maritim cu petrol brut şi 20% din comerţul cu produse petroliere rafinate, conform analizei Băncii Mondiale.

Înainte de conflict, prin această strâmtoare treceau şi 20% din comerţul global cu gaze naturale lichefiate, precum şi cantităţi importante de îngrăşăminte, în special uree, potrivit aceleiaşi surse.

• Preţurile energiei se umfla

Preţul Brent a urcat de la 72 de dolari pe baril la sfârşitul lunii februarie la 118 dolari pe baril la finalul lunii martie, ceea ce marchează cea mai mare creştere lunară din istorie, arată datele Băncii Mondiale.

În aprilie, după anunţul privind încetarea focului, cotaţiile au coborât moderat, dar rămân cu peste 50% peste nivelul de la începutul anului.

Preţul gazelor naturale din Europa a crescut cu 59% în martie şi a ajuns la aproape 18 dolari pentru un milion de unităţi termice britanice, cel mai ridicat nivel din 2023, potrivit raportului Băncii Mondiale. Gazele naturale lichefiate din Asia au înregistrat o creştere de 94%, conform aceleiaşi surse.

• Îngrăşămintele suportă cel mai puternic şoc

Indicele preţurilor îngrăşămintelor a crescut cu peste 50% în martie în cazul ureei şi a atins cel mai ridicat nivel după 2022, susţine Banca Mondială.

Regiunea Golfului produce aproximativ un sfert din exporturile globale de uree şi peste 15% din exporturile mondiale de amoniac, potrivit datelor citate de Banca Mondială.

• Proiecţii pentru 2026 şi riscuri suplimentare

Banca Mondială estimează o creştere de 16% a preţurilor materiilor prime în 2026, prima creştere anuală din 2022, iar preţul Brent ar urma să atingă o medie de 86 de dolari pe baril.

Instituţia estimează şi o creştere de 31% a preţurilor la îngrăşăminte în 2026.

Dacă perturbările vor depăşi nivelul inclus în scenariul de bază, preţul Brent ar putea urca la 95-115 dolari pe baril în 2026, avertizează Banca Mondială.

Aceste scenarii ar putea împinge alte 45 de milioane de persoane în insecuritate alimentară acută, potrivit Programului Alimentar Mondial, citat în raport.

• Presiune directă asupra României

România, ca importator net de energie şi îngrăşăminte, se confruntă cu presiuni asupra inflaţiei şi asupra costurilor de producţie.

Sectorul agricol român va resimţi impactul preţurilor ridicate la îngrăşăminte, în special în cazul culturilor intensive, iar această evoluţie ar putea afecta randamentele agricole din sezoanele viitoare.

• Mizele investitorilor

Printre sectoarele expuse se află companiile energetice, unde producătorii pot beneficia de preţuri mai mari, în timp ce consumatorii industriali pot înregistra pierderi.

Agricultura intră, la rândul ei, sub presiune, din cauza costurilor mai mari cu îngrăşămintele şi a comprimării marjelor.

Metalele, precum aluminiul şi cuprul, se află la maxime istorice, iar metalele preţioase oferă oportunităţi de diversificare a portofoliilor în contextul incertitudinii geopolitice.