Băncile duc Consiliul Concurenţei în instanţă, Nicuşor Dan ratează doi premieri

Criza politică declanşată la începutul lunii mai în urma adoptării de Parlament a moţiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan s-a agravat în cursul primei luni de vară. Practic, iunie a transformat instabilitatea guvernamentală într-o normalitate apăsătoare: doi premieri desemnaţi, Eugen Tomac şi Adrian Veştea, două eşecuri consecutive de învestitură (Tomac şi-a depus mandatul primit, iar Veştea a fost respins de Parlament), un Parlament intrat în vacanţă fără ca ţara să aibă un Guvern cu mandat deplin şi un preşedinte care a intrat, pentru prima dată în mandatul său, într-un adevărat cerc vicios constituţional.

Această criză politică a fost condimentată încă de la începutul lunii iunie cu o veste care a zguduit sistemul bancar din ţara noastră. Consiliul Concurenţei anunţa, în 7 iunie, că a sancţionat cu amendă contravenţională de 3,7 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), pe cele mai mari zece bănci din România, deoarece ar fi manipulat cotaţiile indicelui ROBOR, decizie care a iscat o adevărată dispută juridică şi de comunicare între instituţia de control şi sistemul bancar, de partea acestuia situându-se şi Banca Naţională a României.

Citeşte Acţiunile de la BVB şi-au continuat ascensiunea, în pofida incertitudinilor politice şi a climatului economic dificil

Un aspect pozitiv pe plan financiar în cursul lunii iunie a fost oferit de Ministerul Finanţelor, care a publicat execuţia bugetară pentru luna mai, ce a confirmat tendinţa de reducere a deficitului bugetar.

Toate aceste evoluţii s-au petrecut pe fondul unui avertisment tot mai insistent transmis de agenţiile de rating: fără o majoritate parlamentară funcţională, consolidarea fiscală începută în 2025 riscă să rămână doar pe hârtie, iar România riscă să piardă tocmai credibilitatea pe care încercase, cu preţul unor măsuri dureroase, să şi-o refacă în faţa partenerilor europeni şi a pieţelor financiare. La finalul lunii, indicatorii de încredere ai economiei confirmau, de altfel, că zona pur declarativă a discursului oficial nu mai reflectă starea reală resimţită de companii şi de populaţie.

Citeşte Luna iunie în cifre

La finalul lunii iunie, tabloul general al României rămânea unul de echilibru profund instabil: execuţia bugetară confirmă, cel puţin la nivel declarativ, direcţia de consolidare fiscală asumată încă din 2025, iar programele Tezaur şi Fidelis continuă să aducă resurse importante la buget, dar vidul de putere de la vârful Executivului, absenţa unei majorităţi parlamentare stabile şi avertismentele tot mai insistente ale agenţiilor de rating arată cât de fragil este acest echilibru. La acestea se adaugă o inflaţie care rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, o economie intrată tehnic în recesiune, o încredere a companiilor şi a populaţiei prăbuşită la minimele din pandemie, o monedă naţională sub presiune constantă şi un calendar european, cel al PNRR, care nu aşteaptă rezolvarea crizei politice de la Bucureşti.

Mai menţionăm că, în cursul lunii iunie, securitatea naţională a trecut printr-un nou test, de această dată în Marea Neagră, unde o dronă navală ucraineană s-a autodetonat în Portul Constanţa, şi că Direcţia Naţională Anticorupţie a lovit direct în centrul de greutate al fostei coaliţii de guvernare, printr-un dosar care îl vizează direct pe primarul Capitalei, Cătălin Ciucu.

• Sistemul bancar, zdruncinat de sancţiunea impusă de Consiliul Concurenţei

După aproape patru ani de investigaţii, în 7 iunie, Consiliul Concurenţei anunţa că a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei celor zece instituţii de credit participante la mecanismul de stabilire a indicelui ROBOR, apreciind că acestea şi-au coordonat comportamentul prin schimburi de informaţii considerate confidenţiale şi strategice în cadrul procedurii zilnice de fixing. Valoarea sancţiunilor, echivalentă cu aproximativ 710 milioane de euro, reprezintă cea mai mare amendă acordată vreodată de Consiliul Concurenţei şi a declanşat imediat un conflict juridic, economic şi instituţional ale cărui efecte pot depăşi cu mult piaţa bancară.

Consiliul Concurenţei susţine că problema nu a fost existenţa regulamentului de fixing şi nici politica monetară a BNR, ci faptul că participanţii şi-ar fi adaptat propriile cotaţii cunoscând anticipat informaţii strategice privind intenţiile celorlalte instituţii de credit, afectând astfel independenţa procesului de formare a indicelui. Autoritatea insistă că nu a sancţionat existenţa ROBOR şi nici nivelul dobânzilor rezultat din politica monetară, ci exclusiv conduita anticoncurenţială a participanţilor la fixing.

Sistemul bancar a respins categoric acuzaţiile. Toate instituţiile sancţionate au anunţat că vor contesta decizia în instanţă, iar poziţia comună a industriei a fost exprimată prin Asociaţia Română a Băncilor. ARB a susţinut că băncile participante au respectat permanent cadrul legal şi regulamentele în vigoare elaborate sub autoritatea BNR, că mecanismul ROBOR funcţionează pe baza unor reguli tehnice clare şi transparente şi că schimburile de informaţii invocate de Consiliul Concurenţei reprezintă o consecinţă firească a procedurii de fixing, nu o înţelegere secretă între competitori. ARB a arătat că decizia autorităţii de concurenţă riscă să creeze o percepţie eronată asupra funcţionării pieţei monetare şi asupra modului în care sunt stabilite dobânzile interbancare, afectând încrederea într-un mecanism utilizat de peste două decenii. Reprezentanţii industriei au subliniat că ROBOR nu este un preţ stabilit arbitrar de bănci, ci rezultatul unei metodologii reglementate şi supravegheate, iar toate cotaţiile sunt furnizate în limitele stabilite de regulamentele BNR.

Disputa a căpătat o dimensiune şi mai importantă în momentul în care Banca Naţională a României a intervenit public, la 11 iunie 2026, prin vocea purtătorului de cuvânt Dan Suciu. Deşi banca centrală a precizat încă de la început că investigaţia Consiliului Concurenţei nu priveşte în niciun fel activitatea BNR şi nici reglementările elaborate de aceasta, instituţia a avertizat că decizia are nevoie de clarificări suplimentare pentru a evita apariţia unor confuzii majore, a unor aşteptări nerealiste şi chiar a unor efecte negative asupra stabilităţii financiare. În esenţă, BNR nu a contestat dreptul Consiliului Concurenţei de a sancţiona eventuale încălcări ale legislaţiei concurenţiale, însă a cerut explicaţii detaliate privind modul concret în care băncile ar fi încălcat legea, în condiţiile în care acestea respectau regulamentele pieţei monetare aflate sub administrarea băncii centrale.

BNR a atras atenţia că investigaţia nu poate fi interpretată ca o invalidare a mecanismului ROBOR şi nici ca o dovadă că nivelul dobânzilor din perioada 2021-2023 ar fi fost determinat artificial de comportamentul băncilor. Potrivit băncii centrale, creşterea spectaculoasă a ROBOR în acei ani a fost consecinţa directă a exploziei inflaţiei la nivel mondial, a războiului din Ucraina, a crizei energetice şi a ciclului global de majorare a dobânzilor iniţiat de marile bănci centrale. BNR a amintit că, în mod tradiţional, ROBOR evoluează în jurul ratei de politică monetară şi că variaţiile ample din acea perioadă au reflectat contextul macroeconomic internaţional, nu un comportament concertat al sistemului bancar.

Conflictul dintre cele două instituţii are implicaţii care depăşesc cu mult cuantumul amenzilor. Dacă hotărârea Consiliului Concurenţei va fi confirmată definitiv de instanţe, băncile vor suporta nu doar impactul financiar al sancţiunilor, ci şi un val de litigii civile iniţiate de debitori care ar putea solicita despăgubiri pentru dobânzile plătite în trecut. În schimb, dacă instanţele vor anula decizia, statul va fi obligat să restituie integral amenzile încasate, iar autoritatea de concurenţă va trebui să justifice una dintre cele mai ample investigaţii din istoria sa.

• Doi premieri desemnaţi: Tomac şi-a depus mandatul, iar Veştea a fost respins de Parlament

Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat, la 4 iunie, pe europarlamentarul Eugen Tomac drept candidat la funcţia de prim-ministru, mizând pe un cabinet cu profil tehnocrat, capabil să depăşească blocajul dintre partidele parlamentare. Zece zile mai târziu, la 14 iunie, Tomac şi-a depus mandatul, după ce a constatat că nu poate strânge sprijinul politic necesar din partea formaţiunilor pro-europene, în special din lipsa unei poziţii clare din partea PSD şi UDMR. În aceeaşi dimineaţă, şeful statului l-a desemnat pe liberalul Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov şi prim-vicepreşedinte PNL, într-o mişcare care a generat imediat tensiuni severe în interiorul PNL, unde propria conducere a partidului a respins susţinerea propunerii, iar USR a anunţat, printr-o rezoluţie a Biroului Naţional, că nu susţine nici această a doua nominalizare.

Guvernul Veştea, negociat în ultimă instanţă cu sprijinul PSD şi cu voturi promise de AUR, a fost supus votului de învestitură în seara zilei de 22 iunie. Cabinetul a strâns doar 189 de voturi din cele 233 necesare, după ce parlamentarii AUR au părăsit sala de plen chiar înaintea votului, la ordinul liderului formaţiunii, George Simion. Eşecul a marcat al doilea guvern respins de Parlament în două luni (primul fiind guvernul Bolojan demis în urma adoptării moţiunii de cenzură din 5 mai) şi a obligat preşedintele ţării să reia de la zero procedura de desemnare a unui prim-ministru.

Numai că, din cauza fricţiunilor evidente dintre PSD şi PNL, nu s-a ajuns la o soluţie, iar Parlamentul a intrat în vacanţa de vară la 1 iulie, fără ca ţara să aibă un Guvern învestit, fiind condusă de guvernul interimar Bolojan. Spre deosebire de mandatul prezidenţial interimar, unde Constituţia impune un termen de trei luni, pentru funcţia de prim-ministru nu există niciun plafon temporal, iar un Guvern demis continuă să gestioneze afacerile curente până la depunerea jurământului de către un nou Executiv, ceea ce înseamnă, teoretic, că impasul politic ar putea continua la nesfârşit.

• Execuţia bugetară la cinci luni: deficit de 1,75% din PIB

Ministerul Finanţelor a publicat, la 25 iunie, execuţia bugetului general consolidat la 31 mai 2026. Deficitul bugetar s-a situat la 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, faţă de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) în aceeaşi perioadă a anului 2025 - o reducere de peste 28,3 miliarde lei, echivalentul a 1,60 puncte procentuale din PIB. Comparativ cu execuţia la patru luni, când deficitul era de doar 1,17% din PIB (23,95 miliarde lei), evoluţia din mai arată o accelerare a cheltuielilor, semn că traiectoria de consolidare rămâne fragilă şi dependentă de evoluţiile din a doua parte a anului.

Veniturile totale au ajuns la 279,49 miliarde lei, în creştere cu 9,2% faţă de perioada similară din 2025, cu ponderea în PIB în avans de circa 0,24 puncte procentuale, susţinute în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii şi venit, precum şi de taxele pe proprietate. Cheltuielile totale au însumat 315,43 miliarde lei, în scădere nominală de 1,5%, cu ponderea în PIB redusă de la 16,7% la 15,3%. Cheltuielile de personal s-au situat la 68,17 miliarde lei, în scădere cu 2,9 miliarde lei faţă de anul trecut, ponderea lor în PIB coborând la 3,3%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au urcat la 40,94 miliarde lei (+6,9%), pe fondul unor plăţi mai mari în sănătate, iar cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 26,81 miliarde lei. Investiţiile publice au continuat să crească, la 44,73 miliarde lei, faţă de 40,57 miliarde lei în 2025, din care peste 71% au reprezentat plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, inclusiv PNRR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană şi finanţările externe au depăşit, la rândul lor, 24 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 10% faţă de anul trecut.

Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ajustarea nu s-a realizat prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai strict al cheltuielilor curente şi o utilizare mai eficientă a fondurilor europene, avertizând însă că a doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuţiile cu agenţiile de rating vor cântări greu. Pentru întregul an 2026, ţinta de deficit rămâne la 6,2% din PIB, faţă de 7,7-7,9% din PIB în 2025, în contextul unui necesar de finanţare estimat la peste 12% din PIB.

• Tezaur şi Fidelis: statul a atras de la populaţie aproape 2,75 miliarde de lei în iunie

Pe lângă finanţarea de pe pieţele internaţionale, Ministerul Finanţelor a continuat în iunie să se împrumute şi direct de la populaţie, prin cele două programe de titluri de stat destinate persoanelor fizice. Ediţia Tezaur derulată între 11 mai şi 4 iunie s-a încheiat cu subscrieri de peste 1,8 miliarde lei, realizate prin 44.598 de tranzacţii, din care peste 346 milioane de lei au fost subscrise prin platforma Ghişeul.ro, la dobânzi anuale neimpozabile de 6,30% pentru maturitatea de 1 an, 6,90% pentru 3 ani şi 7,40% pentru 5 ani. Ministerul a lansat imediat, la 8 iunie, o nouă ediţie Tezaur, valabilă până la 3 iulie, cu dobânzi uşor mai mici - 6,25%, 6,80% şi, respectiv, 7,25% pe an, pentru aceleaşi maturităţi de 1, 3 şi 5 ani.

Pe segmentul Fidelis, listat la Bursa de Valori Bucureşti, Ministerul Finanţelor a lansat, în perioada 15-22 iunie, a şasea ediţie a anului, cu dobânzi de până la 7,60% pentru titlurile în lei (6,35% la 2 ani, 6,90% la 4 ani şi 7,60% la 10 ani) şi de până la 6,80% pentru cele în euro, ediţie marcată şi de lansarea, cu prilejul Zilei Internaţionale a Donatorului de Sânge, a două tranşe speciale dedicate donatorilor - una în lei, la 2 ani, cu dobândă de 7,35%, cealaltă în euro, la 10 ani, cu dobândă de 6,80%, ambele cu praguri minime de subscriere reduse substanţial. Cu toate acestea, ediţia din iunie a fost, potrivit datelor de piaţă, a doua cea mai slabă emisiune Fidelis din ultimii cinci ani, statul reuşind să atragă doar aproximativ 940 milioane de lei, jumătate din sumă provenind din titluri denominate în euro. Analiştii citaţi de presa economică au explicat tendinţa de temperare prin fiscalitatea în creştere, prin şocurile inflaţioniste tot mai puternice şi prin faptul că dobânzile oferite nu au mai fost majorate de Trezorerie.

Cumulat, prin cele două programe, Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie, în primele şase luni din 2026, aproximativ 21,7 miliarde de lei -14,02 miliarde de lei prin Tezaur şi 7,66 miliarde de lei prin Fidelis - o sumă care, anualizată, arată că ţinta de 60 de miliarde de lei propusă pentru finanţarea de la populaţie pe întregul an devine tot mai greu de atins.

• Moody's avertizează: blocajul politic pune presiune pe consolidarea fiscală

Agenţia de rating Moody's a atras atenţia, într-un comentariu publicat la 26 iunie, că incertitudinea politică prelungită şi lipsa unei majorităţi parlamentare funcţionale pot afecta atât procesul de consolidare fiscală, cât şi implementarea reformelor asumate de România. Agenţia a estimat că plăţile cu dobânzile ar putea ajunge la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 şi la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate şi al creşterii datoriei publice, şi a subliniat vulnerabilitatea ţării la fluctuaţiile cursului valutar, în condiţiile în care peste jumătate din datoria publică este denominată în valută. Moody's a estimat, totodată, că rata de implementare a PNRR a ajuns la aproximativ 70% după ultima tranşă aprobată de Comisia Europeană, dar a avertizat că întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta finalizarea reformelor şi investiţiilor rămase înainte de termenul-limită de 31 august 2026. Analiza nu a reprezentat o acţiune de rating propriu-zisă, dar a fost interpretată drept un semnal clar de avertisment, venit la doar câteva săptămâni după ce S&P şi Fitch reconfirmaseră ratingul suveran al ţării, tot pe fondul crizei politice.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare a răspuns că miza economică majoră a momentului este evitarea retrogradării ratingului suveran, reamintind că ţara s-a mai aflat într-un punct vulnerabil şi a reuşit, prin măsuri dificile, să evite un scenariu periculos.

Presiunea s-a resimţit şi pe piaţa valutară: leul a rămas, potrivit analiştilor bancari, cea mai slabă monedă din regiune în acest an, cursul euro/leu depăşind pragul de 5,24 lei pe piaţa interbancară şi stabilind un nou record la fixingul BNR, de 5,2180 lei, iar randamentele cerute de investitori pentru titlurile de stat româneşti s-au menţinut la cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, cu circa un punct procentual peste nivelul de la finele lunii februarie.

• Economia rămâne în recesiune tehnică

La 5 iunie, Institutul Naţional de Statistică a revizuit în sus estimarea privind Produsul Intern Brut din primul trimestru al anului: scăderea în termeni reali a fost recalculată la 1,2% pe seria brută (respectiv 1,1% pe seria ajustată sezonier) faţă de trimestrul I din 2025, de la un minus de 1,7%, respectiv 1,5%, publicat iniţial. Valoarea nominală a PIB pe seria brută a fost estimată la 403,915 miliarde lei, iar pe seria ajustată sezonier la 497,820 miliarde lei. La creşterea PIB au contribuit construcţiile (+0,4%) şi sectorul spectacolelor şi serviciilor recreative (+0,3%), în timp ce comerţul, transporturile şi HoReCa (-0,8%), informaţiile şi comunicaţiile (-0,3%) şi industria (-0,2%) au tras economia în jos. Consumul populaţiei, principalul motor de creştere din ultimii ani, a scăzut cu 1,8%, cu un impact negativ de 1,2 puncte procentuale asupra PIB.

Deteriorarea s-a resimţit acut şi la nivelul percepţiei din economie: indicatorul de încredere economică (ESI) calculat de Comisia Europeană a coborât, potrivit unei analize Erste Group Research, la 83,5 puncte în iunie, de la 90,8 puncte în mai, cea mai puternică deteriorare lunară de la declanşarea pandemiei de COVID-19 şi cea mai mare scădere anuală din întreaga Uniune Europeană (-14,3 puncte faţă de iunie 2025, de aproape două ori mai mult decât următoarea clasată, Bulgaria, cu -8,8 puncte). Prin comparaţie, media ESI a urcat, în aceeaşi perioadă, la 95,1 puncte în UE şi la 95 de puncte în zona Euro. Cea mai amplă scădere a venit din sectorul serviciilor, unde indicatorul a coborât la -23,8 puncte, de la -6,3 puncte în mai, iar încrederea consumatorilor a atins minimul ultimilor 15 ani, la -34,6 puncte. Potrivit unei analize a Confederaţiei Patronale Concordia, ESI şi subindicatorul privind încrederea consumatorilor au ajuns, la finalul lunii iunie, la niveluri comparabile cu cele din timpul pandemiei şi se apropie de pragurile atinse în timpul crizei economice din 2009-2010. Economia rămâne, potrivit Erste, în teritoriu de recesiune tehnică pentru a 14-a lună consecutiv, cu o recesiune uşoară drept scenariu de bază pentru întregul an 2026.

INS a mai anunţat, în iunie, că rata şomajului, în formă ajustată sezonier, a ajuns la 6,4% în luna mai 2026, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aprilie. Practic, avem 522.100 persoane care nu au niciun loc de muncă, iar evoluţia lunară a ratei şomajului arată o tendinţă clară de creştere pentru tot parcursul anului, potrivit datelor de la INS.