România obţine un scor de 6,53 la Sănătate, sub cel obţinut pentru celelalte dimensiuni analizate (Educaţie şi Bunăstare socială), deşi scorul plasează ţara noastră peste Ungaria (6,46), România se situează sub toate celelalte state din grupul de comparaţie: Cehia (7,60), Slovacia (7,18), Polonia (7,07) şi Bulgaria (6,98), conform raportului „Barometrul Bunăstării”, realizat de MIR Research, care reprezintă una dintre contribuţiile UNSAR la ABS.
Analiza detaliază una dintre cele mai sensibile componente ale bunăstării în România şi completează rezultatele prezentate anterior în comunicatul general al Barometrului. Sănătatea este evaluată inclusiv prin intermediul componentelor referitoare la Prevenţie, Factori de risc pentru sănătate şi Sănătate mintală.
Astfel, ţara noastră înregistrează 519 decese evitabile la 100.000 de locuitori, cel mai mare nivel din regiune, ceea ce evidenţiază lacune importante în accesul la servicii de screening şi monitorizare preventivă a sănătăţii.
Ţara se menţine, de asemenea, în topul regiunii la consumul de alcool, fumat şi sedentarism, în timp ce 59,7% dintre adulţi sunt supraponderali, iar 28% dintre copii se confruntă cu aceeaşi problemă, creând presiune suplimentară asupra sistemului medical şi riscuri serioase pentru generaţiile viitoare.
La acestea se adaugă şi vulnerabilităţile din zona sănătăţii mintale: 1 din 4 elevi este victimă a bullyingului, un nivel peste media OCDE şi mai ridicat decât în Polonia sau Ungaria, semnalând o fragilitate emoţională accentuată în rândul tinerilor.
În acest context, este importantă sprijinirea accesului la servicii medicale de calitate, ceea ce se poate realiza inclusiv prin dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate. Acestea contribuie, în plus, şi la reducerea presiunii asupra sistemului public. De asemenea, datele din Barometrul Bunăstării confirmă nevoia unor soluţii integrate, în care prevenţia, educaţia pentru sănătate şi mecanismele de protecţie financiară să funcţioneze complementar, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi a reduce vulnerabilităţile actuale.
De asemenea, Barometrul Bunăstării oferă pentru prima dată o imagine integrată asupra bunăstării populaţiei, construită pe metodologii internaţionale, completate cu indicatori specifici contextului românesc. În baza acestor rezultate, care reprezintă o bază solidă de plecare, Alianţa pentru BunăStare va veni cu propuneri concrete de politici publice orientate spre rezilienţă, prevenţie şi creşterea calităţii vieţii.



















































Opinia Cititorului