Barometrul Securităţii Energetice ediţia a 5-a

Marţi, 28 octombrie, în sala Virgil Madgearu a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a avut loc prezentarea datelor ultimului Barometru al Securităţii Energetice realizat de INSCOP Research, în perioada 29 septembrie - 7 octombrie 2025, la comanda Strategic Thinking Group, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Barometrul de securitate energetică, ajuns la a cincea ediţie, este un instrument ce îşi propune să măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică, analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale şi al presiunilor economico -sociale interne.

Metodologie: Sondajul de opinie la nivel naţional a fost realizat INSCOP Research la comanda Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 29 septembrie - 7 octombrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Mai multe detalii pot fi găsite la: https://informat.ro/sondaje-de-opinie/barometrul-securitatii-energetice-editia-a-cincea-28102025-87173

Prezentarea grafică a datelor este disponibilă la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2025/10/28.10.2025-INSCOP-Barometrul-Securitatii-Energetice-5-2.pdf

Remus Ştefureac - director INSCOP Research: „Percepţia asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina, deşi rămâne principala explicaţie, nu mai este dominant - semn că opinia publică românească internalizează şi alte cauze structural precum politicile europene sau disfuncţionalităţi ale pieţei interne. Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenţei energetice, dar o parte a populaţiei, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privier la destinaţia resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice şi de securitate, însă percepţia pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiţii), nu una imediat personală (facturi mai mici). Creşte acceptarea solidarităţii energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuşi să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiţia reciprocităţii şi a unei gestiuni percepute ca echitabile. De asemenea, atitudinile faţă de sprijinirea Republicii Moldova şi Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinaţie de raţionalitate economică şi empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne.”

Acord afirmaţii: Războiul din Ucraina şi criza energetică

46.1% dintre români îşi exprimă acordul cu afirmaţia: „Războiul declanşat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa” (faţă de 51.5% în noiembrie 2022), în timp ce 46.2% îşi exprimă dezacordul (faţă de 45.7% în noiembrie 2022), iar 7.7% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales: votanţii USR, femeile, persoanele peste 60 de ani. Îşi exprimă dezacordul în special: votanţii AUR, bărbaţii, persoanele cu educaţie primară, cei cu vârsta între 30 şi 59 de ani.

Acord afirmaţii: Resurse de gaz din Marea Neagră

63.2% din cei intervievaţi cred că „Prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia” (faţă de 66.9% în mai 2022), iar 28.9% că „Gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România” (faţă de 26.7% în mai 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.

Sunt de acord cu afirmaţia „Prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia” mai ales: votanţii PNL şi PSD, persoanele peste 60 de ani, angajaţii la stat. Îşi exprimă acordul cu afirmaţia „Gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România” în special: votanţii AUR, locuitorii din Bucureşti, cei cu studii superioare, angajaţii la privat

Beneficii economice Neptun Deep

18.2% dintre români cred că exploatarea gazelor din marea neagr[ prin Neptun Deep va aduce beneficii economice Romaniei în foarte mare măsură, 33.6% în destul de mare măsură, 15.3% în destul de mică măsură, iar 25.3% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 7.5%.

Cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare şi destul de mare măsură mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat. Sunt de părere că exploatarea gazelor offshore va aduce beneficii economice României în mică/ foarte mică măsură sau deloc mai ales: votanţii AUR, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, cei cu un venit redus.

Principalul câştig economic Neptun Deep

Întrebaţi care cred că va fi principalul câştig economic pe care România îl va obţine în urma exploatării gazele naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, 39.5% dintre respondenţi aleg crearea de locuri de munca, 27.3% creşterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite), 13.2% stimularea investiţiilor, iar 7.6% dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor. 1.1% menţionează alt beneficiu, pe când 5% cred că nu va aduce niciun beneficiu. 5.5% nu ştiu / nu pot aprecia, iar 0.8% nu răspund.

Sunt de părere că principalul câştig va fi crearea de locuri de muncă mai ales: votanţii PSD şi PNL, femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus. Cred că principalul câştig economic va fi creşterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite) în special: votanţii USR, persoanele sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti. Votanţii PSD, locuitorii din urban, persoanele cu educaţie superioară cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că principalul câştig economic va fi stimularea investiţiilor. În special votanţii USR cred că dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor va fi principalul câştig economic.

Mecanism European de întrajutorare

În condiţiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgenţe/crize, 78.6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să importe gaze naturale dacă va avea nevoie (faţă de 59.6% în noiembrie 2022). 18.6% se opun unei astfel de idei (faţă de 38.7% în noiembrie 2022), iar 2.9% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu acest mecanism de întrajutorare mai ales: votanţii USR şi PNL, persoanele cu educaţie superioară, cei cu un venit mai ridicat. Sunt împotriva acestui mecanism de întrajutorare în special: votanţii AUR, bărbaţii, cei cu un venit mai redus, cei cu educaţie medie.

Mecanism de întrajutorare: România către UE

77.7% dintre respondenţi sunt de acord cu acest mecanism si in cazul in care Romania ar trebui sa ajute cu gaze naturale alte tari membre in situatii de urgenta, pe când 20.5% nu sunt de acord. 1.8% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu acest mecanism de întrajutorare şi în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte ţări membre în situaţii de urgenţă mai ales: votanţii PNL şi USR, persoanele sub 45 de ani, cei cu educaţie superioară, cei cu un venit mai ridicat. Sunt împotriva acestui mecanism în special: votanţii AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu un venit redus.

Furnizare de gaze naturale către Republica Moldova

60.3% dintre români sunt de acord ca, începând cu 2027, Republicii Moldova să îi fie furnizate, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră. 35.4% sunt împotriva, iar 4.3% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord ca o parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie furnizate Republicii Moldova mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat. Sunt împotriva unui astfel de scenariu în special: votanţii AUR, cei cu educaţie primară sau medie, cei cu un venit redus, locuitorii din urbanul mic sau din rural, angajaţii al stat.

Ajutorarea Ucrainei cu energie

53.4% dintre cei chestionaţi sunt de acord ca România să ajute Ucraina cu energie în caz de criză/urgenţă, în contextul atacurilor din partea Rusiei, când Ucraina are frecvent probleme cu alimentarea cu energie (gaze şi electricitate). 43.1% sunt împotrivă, iar 3.5% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu ajutorarea Ucrainei cu energie în caz de urgenţă mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. Nu sunt de acord în special: votanţii AUR, persoanele cu educaţie medie, cei cu un venit redus.

Cauze majorare preţuri la energia electrică

Întrebaţi care este principala cauza pentru majorarea preturilor la energie electrica, 42.8% dintre români indică deciziile greşite luate de autorităţile din România, 27.3% dorinţa companiilor din România de a obţine profituri mai mari, 11.1% inflaţia generală, 6.7% evoluţia preţurilor de pe plan internaţional, 6.1% nivelul taxelor/redeventelor , iar 0.8% condiţiile meteo (vânt mai slab, precipitaţii mai puţine). Ponderea non-răspunsurilor este de 5.2%.

Indică deciziile greşite luate de autorităţile din România ca principală cauză a majorării preţurilor la energie electrică mai ales: votanţii AUR, persoanele peste 45 de ani, cei cu un venit mai redus, angajaţii. Cred că dorinţa companiilor din România de a obţine profituri mai mari este principala cauză pentru majorarea preţurilor la energie electrică în special: votanţii PSD şi PNL, persoanele peste 45 de ani, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat. Tinerii sub 30 de ani cred într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că inflaţia generală a cauzat majorarea preţurilor la energie electrică.

Eficienţă măsuri. Plafonarea facturilor la energie

23.2% dintre respondenţi sunt de părere că măsura de plafonare a facturilor la energie pentru populaţie adoptată până acum de guvern pentru a reduce impactul scumpirii energiei a fost total ineficientă (faţă de 23.8% în noiembrie 2022). 21% cred că a fost destul de ineficientă (faţă de 29.7% în noiembrie 2022), 32.1% destul de eficientă (faţă de 35.8% în noiembrie 2022), iar 17.4% total eficientă (faţă de 7.3% în noiembrie 2022). 6.3% nu ştiu sau nu răspund.

Consideră că măsura de plafonare a facturilor a fost ineficientă în special: votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic, cei cu un venit mai redus. Sunt de părere că măsura de plafonare a fost eficientă mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, cei cu un venit mai ridicat.

Eficienţă măsuri. Sprijinul pentru industrie

26.2% dintre cei chestionaţi consideră că masurile de sprijin pentru industria romaneasca sunt total ineficiente (faţă de 33.3% în noiembrie 2022). 29.3% sunt de părere că sunt destul de ineficiente (faţă de 34.9% în noiembrie 2022), 25.3% destul de eficiente (faţă de 20.8% în noiembrie 2022), iar 9.6% total eficiente (faţă de 4.3% în noiembrie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 9.6%.

Cred că măsurile de sprijin pentru industria românească sunt ineficiente mai ales: votanţii AUR, bărbaţii, persoanele peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, angajaţii la stat. Sunt de părere că măsurile de sprijin pentru industria românească sunt eficiente în special: votanţii PNL, persoanele sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.

Renunţarea la plafonarea preţurilor la energie electrică

16.4% dintre participanţii la sondaj sunt total de acord cu decizia luată de guvern ca începând cu 1 iulie 2025 să renunţe la plafonarea preţurilor la energie electrică. 15.9% sunt oarecum de acord, 11.3% oarecum dezacord, iar 53.1% total dezacord. 3.2% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu această decizie mai ales: votanţii USR şi locuitorii din Bucureşti. Sunt împotriva acestei decizii în special: votanţii AUR, persoanele peste 45 de ani, respondenţii cu educaţie primară şi cei care locuiesc în rural, respectiv persoanele cu venituri foarte reduse, care declară că nu le ajung nici pentru strictul necesar

Beneficiari preţuri subvenţionate

Întrebaţi cine ar trebui să beneficieze de preţuri mai mici la energie, subvenţionate din banii publici, 50,5% dintre români îi aleg doar pe cei cu venituri mici, iar 24,8% şi pe cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari. 22,8% consideră că preţurile la energie NU trebuie subvenţionate din bani publici pentru nicio categorie. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,8%.

Consideră că doar cei cu venituri mici ar trebui să beneficieze de preţuri mai mici la energie mai ales: votanţii PNL şi cei ai USR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mic şi angajaţii la stat.

Persoanele cu venituri despre care declară că nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că şi cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari ar trebui să beneficieze de preţuri subvenţionate la energie. Sunt de părere că preţurile la energie NU trebuie subvenţionate din bani publici pentru nicio categorie în special: locuitorii din Bucureşti şi persoanele cu venituri foarte ridicate.

Afirmaţii (I). Consumatori vulnerabili - venituri mici

Afirmaţia „Sunt un consumator vulnerabil de energie deoarece am dificultăţi în achitarea facturilor la energie electrică / termică / de gaze” întruneşte acordul a 42,2% dintre cei intervievaţi (faţă de 21.5% în iunie 2020). 56,5% sunt în dezacord (faţă de 78.4% în iunie 2020), iar 1,4% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu această afirmaţie mai ales: votanţii AUR, persoanele cu studii primare şi respondenţii cu venituri foarte mici, care nu le ajung nici pentru strictul necesar. Îşi exprimă dezacordul cu această afirmaţie în special: votantii USR, persoanele cu studii superioare si persoanele cu venituri ridicate si foarte ridicate.

Afirmaţii (II). Consumatori vulnerabili - informaţii insuficiente

49,6% din totalul participanţilor la sondaj sunt de acord cu afirmaţia „Sunt un consumator vulnerabil de energie deoarece nu am informaţii şi cunoştinţe suficiente despre modul în care funcţionează piaţa de energie electrică / termică / de gaze” (faţă de 61.1% în iunie 2020). 47,5% sunt în dezacord (faţă de 37.6% în iunie 2020), iar 3% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 1.3% în iunie 2020).

Sunt de acord cu această afirmaţie mai ales: votanţii PSD, persoanele până în 35 de ani şi respondenţii cu studii primare. Îşi exprimă dezacordul cu această afirmaţie în special: votanţii USR, persoanele cu studii superioare şi persoanele cu venituri foarte ridicate.

Afirmaţii (III). Subvenţie lunară vs. Ajutor pentru eficientizarea consumului

40% dintre cei chestionaţi sunt mai degrabă de acord cu afirmaţia: „Prefer subvenţia lunară de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire)” (faţă de 35.5% în noiembrie 2022). 52,7% îşi exprima acordul cu afirmaţia: „Prefer un ajutor de la stat pentru scăderea consumului şi creşterea eficienţei energetice a locuinţei (bani pentru panouri fotovoltaice, pentru izolarea termică)” (faţă de 60.8% în noiembrie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 7,2% (faţă de 3.7% în noiembrie 2022).

Sunt de acord cu această afirmaţie mai ales: respondenţii cu studii primare şi persoanele cu venituri foarte mici şi mici. Îşi exprimă dezacordul cu această afirmaţie în special: votanţii USR, persoanele cu studii superioare şi persoanele cu venituri ridicate, care reuşesc sa-si cumpere si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii.

Motivele Guvernului pentru a renunţa la plafonare

53,3% dintre respondenţi cred că lipsa banilor la bugetul de stat pentru menţinerii plafonării este principalul motiv pentru care Guvernul a luat decizia de a renunţa la plafonarea preţurilor la energie electrică. 27,4% consideră că presiunile din partea UE reprezintă motivul principal, iar 12,7% presiunile din partea companiilor de energie. 2,1% sunt de părere că altul este motivul, iar 4,4% nu ştiu sau nu răspund.

Cred că lipsa banilor la bugetul de stat pentru menţinerii plafonării este principalul motiv mai ales: votanţii USR, persoanele cu studii superioare şi persoanele cu venituri ridicate şi foarte ridicate, respectiv angajaţii la stat. Sunt de părere că presiunile din partea UE reprezintă motivul principal în special: votanţii AUR şi persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani. Votanţii PSD şi PNL consideră într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că presiunile din partea companiilor de energie reprezintă principalul motiv.

Cauze creştere preţuri carburanţi

54,2% dintre cei intervievaţi sunt de părere că decizia Guvernului de a creşte taxele şi accizele reprezintă principala cauză a cresterii preturilor la carburanti (benzină, motorină) în România. 20,3% indică deciziile companiilor din Romania de a creste artificial preturile la pompa, iar 18,9% evoluţiile preţurilor de pe plan internaţional. 6,6% nu ştiu sau nu răspund.