Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 23 iulie 2014

Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS

Ponta a venit cu cifrele care i-au lipsit la Cotroceni

29 de pagini de comparaţii între guvernarea actuală şi cele precedente

Actualizare 21:00 Băsescu: "Fragilizarea fondului de pensii, un risc al promulgării legii privind reducerea CAS"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că un risc al promulgării legii privind reducerea CAS ar fi fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii, indicând că au mai fost "zile" în care nu se ştia de unde se vor lua fonduri pentru plata pensiilor.

Preşedintele Băsescu a enumerat riscurile promulgării legii privind reducerea CAS. Astfel, el a arătat că primul risc este legat de depăşirea deficitului bugetar angajat, a deficitului structural şi a deficitului pe bugetul general consolidat, ceea ce ar putea avea ca efect întreruperea acordului cu FMI, UE şi Banca Mondială.

"Un alt risc despre care toată lumea se fereşte să vorbească, dar este o realitate - fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Toţi spun < nu e nimic, se va lua de oriunde, dar se vor plăti pensiile >. Eu vă spun că am trăit zile când am constatat că nu avem de unde să luăm. Or, această fragilizare, creşterea de la 12,5 la peste 18 miliarde de lei deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun, Doamne fereşte!, că nu se vor plăti pensiile, dar se creşte riscul ca la un moment dat să începem să amânăm plata pensiilor, să le mai mutăm pe luna viitoare şi aşa mai departe, funcţie de lichidităţi. Eu nu spun neapărat că se va întâmpla aşa, dar creşterea de la 12,5 la peste 18 miliarde este un lucru care nu trebuie făcut. Acesta este un deficit structural, or, bătălia oricărei ţări responsabile este pentru reducerea deficitelor structurale", a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

El a subliniat că deficitele structurale au efecte pe perioade lungi de timp şi trebuie absorbite planificat, astfel încât, de la an la an, să se reducă deficitul structural la fondul de pensii.

"Aici, soluţia este în creşterea salariilor şi creşterea numărului de locuri de muncă, dacă Guvernul ar avea o asemenea prioritate, dar nu o are şi trebuie să se gândească şi la acest lucru", a susţinut Băsescu.

Preşedintele Băsescu a menţionat că un alt risc al promulgării legii de reducere a CAS ar fi legat de creşterea taxelor, precum cele pe proprietate, pe automobile şi a cotei unice.

De asemenea, el a indicat că un alt risc prin promulgarea legii ar fi reducerea şi mai puternică a investiţiilor susţinute din bugetul de stat, care ar avea ca efect reducerea numărului de locuri de muncă.

-----------

Actualizare 20:50 Băsescu: "Nu ne permitem ca în 2015 să nu ne apropiem de 2% pentru bugetul Apărării"

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat astăzi că anul viitor România trebuie să aibă o creştere importantă a bugetului Apărării, subliniind că "nu este de joacă" având în vedere situaţia regională.

Şeful statului a susţinut că şi-ar fi dorit să promulge legea privind reducerea CAS înainte de alegerile prezidenţiale, însă Guvernul nu are soluţii viabile de a acoperi deficitul de la fondul de pensii şi, în plus, România are obligaţii de îndeplinit în ceea ce priveşte NATO.

"Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul, şi eu aş fi vrut ca înainte de alegeri să promulg o lege care să reducă fiscalitatea, însă pentru mine este o chestiune de conştiinţă, pentru că eu plec pe 21 - 22 decembrie şi rămâne anul 2015, pe care populaţia ar trebui să-l suporte în condiţiile în care Guvernul, în mod real, aşa cum cred eu, nu are soluţii viabile de acoperire a deficitului care se creează suplimentar la fondul de pensii, plecând şi de la realitatea că avem deja nişte obligaţii prin Tratatul fiscal şi prin aderarea la NATO, obligaţii care trebuie soluţionate", a declarat preşedintele Băsescu la Palatul Cotroceni.

În context, el a menţionat că bugetul alocat Ministerului Apărării trebuie majorat.

"Şi am să vă mai dau un element care e extrem de important în modul de abordare atunci când vorbim de securitate: România cere aliaţilor să disloce nave în Marea Neagră, să disloce mijloace - aviaţie - în bazele militare româneşti iar asta înseamnă pentru aliaţi costuri suplimentare. Nu poţi să ceri altora costuri suplimentare când tu nu-ţi respecţi propriile tale angajamente pentru propria ta securitate. Ştiu foarte bine abordarea partenerilor noştri, în mod deosebit a marilor puteri. Spun: < Da, dar voi ce faceţi pentru securitatea voastră? >. Deci este clar că anul viitor trebuie să avem o creştere importantă a bugetului Apărării. Nu-i de joacă cu situaţia în care ne aflăm iar situaţia regională nu ne permite să nu ne apropiem, dacă am putea, ar trebui să avem 2%, dar nu ne permitem să nu ne apropiem de 2% în alocarea pentru cheltuielile de apărare", a explicat şeful statului.

-------

Actualizare 19:40 Gorghiu: "PNL este deschis pentru a vota din nou reducerea CAS într-o sesiune extraordinară"

Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, astăzi, că liberalii sunt disponibili şi deschişi pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a fi votată din nou legea pentru reducerea CAS, astfel încât măsura să poată fi aplicată de la 1 octombrie, transmit surse din presă.

"PNL anunţă public, încă o dată, că este disponibil pentru un proiect pe care l-a generat, l-a asumat, l-a susţinut la nivelul USL, în plan guvernamental şi pentru care a fost dispus să şi iasă de la guvernare în cazul în care nu se aplică, anunţă că este disponibil pentru o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a putea vota în procedură de urgenţă această lege pe care o considerăm vitală pentru sistemul economic din România", a afirmat Gorghiu.

Alina Gorghiu a precizat că PNL solicită preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să facă demersurile pentru convocarea sesiunii extraordinare pe tema reducerii CAS, opinând că aceasta ar trebui să aibă loc "de urgenţă".

"Dacă nu se rediscută de urgenţă, această lege nu mai poate intra în vigoare de la 1 octombrie. Dacă această lege nu se va rediscuta extrem de repede, în cel mai scurt timp, în sesiunea extraordinară a Parlamentului - vorbesc de Senat şi de Camera Deputaţilor, care este cameră decizională - credinţa noastră este că nu va mai fi aplicată deloc această lege câtă vreme PSD se află la guvernare", a mai spus Gorghiu.

Ea a acuzat că în cazul reducerii CAS este vorba de "un joc electoral" făcut de Victor Ponta şi Traian Băsescu.

"Este un joc din care singurii câştigători sunt cei doi, în timp ce cetăţenii şi oamenii de afaceri cinstiţi pierd. Retrimiterea proiectului de către Traian Băsescu îl ajută în mod categoric pe Victor Ponta şi Guvernul său să nu aplice CAS redus de la 1 octombrie. Este un blat confirmat în multiple ocazii şi nenumărate situaţii. Este un ping-pong între Administraţia Prezidenţială şi coaliţia aflată la guvernare şi Victor Ponta în mod personal, căruia noi dorim să i se pună stop în acest moment", a mai spus Gorghiu.

-----------

Actualizare 19:25 Băsescu: "Nu am intervenit pe textul legii privind reducerea CAS, ci am pus sub semnul întrebării oportunitatea"

Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat, astăzi, că reducerea CAS este o măsură bună, pe care o susţine, dar a trimis textul Parlamentului pentru reexaminare deoarece are rezerve faţă de sustenabilitatea acestei măsuri.

"Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea ca motivaţie a lipsei de sustenabilitate a măsurii", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni. El a arătat că, deşi a solicitat un document de la Guvern cu privire la sustenabilitatea acestei măsuri, nu l-a primit.

------------

Actualizare 18:15

Preşedintele Traian Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, "din punct de vedere al oportunităţii", transmit surse din presă.

Şeful statului arată că actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, potrivit unui comunicat al preşedinţiei.

El indică faptul că în anul acesta deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, conform bugetului aprobat pentru anul în curs.

"Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de lei la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii", explică preşedintele Băsescu.

Şeful statului arată că dacă pentru anul 2014 Guvernul, în expunerea de motive a legii trimise spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 - 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă, şi nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.

"Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială)", susţine el în cererea de reexaminare.

Preşedintele Băsescu menţionează că în 2015 România are obligaţia de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu, care înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 - 0,9% din PIB.

De asemenea, şeful statului aminteşte că bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creşteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realităţile regionale.

"Trebuie menţionat că măsura de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate", subliniază Traian Băsescu.

Şeful statului indică şi că prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice ţi monetare (Tratatul Fiscal), act normativ care include o serie de obligaţii pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu.

În cererea de reexaminare se mai arată că prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligaţiei privind deficitul structural şi Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal.

Preşedintele Băsescu susţine că în lipsa compensării reducerii CAS România riscă întreruperea acordului cu FMI, BM şi CE.

"În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de < mecanismul de TOP-UP >, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană", se argumentează în cererea de reexaminare.

În final, şeful statului solicită Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate.

-------

Premierul Victor Ponta s-a prezentat, ieri, în faţa mediului de afaceri, cu... multe cifre, prezentate pe 29 de pagini, care ar fi avut menirea să demonstreze că reducerea CAS ar fi oportună şi sustenabilă.

Primul lucru, însă, prin care aceste pagini atrag atenţia este reprezentat de portretele şefilor celor două palate, respectiv Traian Băsescu şi Victor Ponta, postate, în partea de sus, de-a stânga şi de-a dreapta celor aproape 30 de file.

Documentul pare unul electoral, pe majoritatea filelor apărând titluri de genul: "Guvernarea prin cădere vs. Guvernarea prin creştere", "Guvernarea pe risipă vs. Guvernarea responsabilă", "Guvernarea pe datorie vs. Guvernarea corectă", "Guvernarea pe datorie vs. Guvernarea sustenabilă", "Guvernarea spre faliment vs. Guvernarea credibilă", "Dezindustrializare vs. stimulare pentru industria românească", "Umilinţa pensionarilor vs. Respect pentru pensionari".

Referitor la informaţiile cuprinse în documentul pe care premierul Ponta l-a înmânat oamenilor de afaceri, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a spus: "Prin colecţia de date pusă la dispoziţie, premierul a vrut să justifice că există o bază economică pentru adoptarea măsurii de diminuare a CAS la angajator.

Cred că, pentru acest lucru, ar fi trebuit să ia execuţia bugetară pe şase luni. Din datele pe care noi le deţinem, în primele cinci luni ale anului în curs a fost încasat un miliard de lei în plus din colecarea CAS, în condiţiile în care raportul pe buget pentru acest an arăta că vor fi încasate 3,5 miliarde lei în plus, din CAS".

Cum vede Ponta "acoperirea găurii" produsă de reducerea CAS

Efectele negative pe care diminuarea CAS le va produce în buget vor fi acoperite, printre altele, prin încasări suplimentare din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă ce ar urma să fie create, încasări suplimentare din TVA, ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii la CAS, potrivit cifrelor prezentate de Victor Ponta.

Astfel, documentul prezentat de premier arată că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuţii de şomaj şi impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (estimările fiind de 1,3 miliarde lei), încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiţii pe care şeful Guvernului se bazează (1,25 miliarde lei), din recuperarea unor datorii de la firme în insolvenţă (în acest caz preconizându-se încasarea unei sume de 4 miliarde lei doar dacă vor fi recuperate 10% din datorii), reducerea, cu 10%, a evaziunii fiscale estimată la CAS (1,9 miliarde lei), precum şi din creşterea salariului minim în 2015 şi venituri bugetare suplimentare din creşterea economică nominală mai mare din 2015.

Noua măsură ar conduce la crearea unui număr de 70.000 de noi locuri de muncă, la creşterea ISD, la recuperarea arieratelor pe care firmele le au la buget, precum şi la "spălarea" a 77.000 de locuri de muncă.

Materialul lui Victor Ponta include şi 12 argumente pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, şi anume creşterea economică, deficitul bugetar, datoria publică, industrializarea, fondurile europene absorbite, investiţiile în infrastructură, salariile mărite, pensiile şi măsurile sociale, locurile de muncă create, taxele-politica fiscală, încasările la buget şi reforma ANAF, efectul asupra CAS-trecut şi viitor.

Reducerea CAS este sustenabilă şi poate fi păstrată în anii următori, dincolo de un calcul de "contabil de CAP" care doar adună ceva pe o hârtiuţă, a declarat premierul Ponta, adăugând că România nu ar fi avut cotă unică de impozitare şi TVA redusă la pâine cu acelaşi mod de abordare strict contabil.

Pârvan: "Ne poate garanta cineva că nu vor creşte taxele chiar dacă nu se va reduce CAS"?

Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, prezenţi, ieri, la o întâlnire cu premierul Ponta pe teme de fiscalitate, au reiterat că susţin reducerea CAS, dar că măsura trebuie să fie sustenabilă pe termen lung şi că îmbunătăţirea colectării şi eficientizarea alocărilor bugetare pot reprezenta soluţia la această problemă.

Oamenii de afaceri au arătat că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, deoarece impozitarea muncii în România este ridicată comparativ cu media europeană şi cea din statele vecine.

În condiţiile în care, în ultima perioadă, au fost făcute în mod repetat conexiuni între diminuarea CAS cu 5% şi eventuale creşteri de impozite apărute într-un proiect de Cod Fiscal, Cristian Pârvan s-a întrebat, retoric, dacă cineva îi poate asigura pe investitori că, în cazul în care se va renunţa la reducerea CAS, nu vor avea loc, totuşi, creşteri de taxe.

Mediul de afaceri a avut discuţii pe această temă şi cu preşedintele Traian Băsescu, săptămâna trecută. Reacţiile investitorilor exprimate după întâlnirea cu şeful statului au fost surprinzătoare, reprezentanţii mediului investiţional arătându-se îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea implementarea acestei măsuri.

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank şi şeful Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a confirmat că există un risc al reducerii CAS, existând posibilitatea menţinerii unui deficit bugetar relativ mare.

Guvernul a aprobat, în luna iunie, proiectul de lege care prevede reducerea CAS, iniţiativa fiind votată şi de Parlament.

Preşedintele Traian Băsescu refuză, însă, să promulge Legea, spunând că doreşte să cunoască exact ce măsuri vor fi adoptate de Guvern pentru acoperirea deficitului creat prin reducerea acestor contribuţii.

În aceste condiţii, şeful statului, primul ministru şi ministrul finanţelor au discutat, săptămâna trecută, pe marginea acestui subiect, întâlnirea dovedindu-se, însă, un eşec. Premierul şi ministrul Finanţelor nu i-au oferit preşedintelui studiul de impact privind măsura de reducere a CAS, pe care Traian Băsescu l-a cerut insitent.

Reprezentanţii FMI au refuzat să finalizeze, în iunie, raportul de evaluare al acordului preventiv pe care ţara noastră îl are cu organismele financiare internaţionale, întrucât nu au fost de acord cu diminuarea CAS.

FMI vrea să înţeleagă cum intenţionează guvernul nostru să compenseze deficitul de venituri din reducerea CAS, a declarat, recent, în cadrul unei conferinţe, Gerry Rice, directorul de comunicare al instituţiei.

Ieri, o delegaţie FMI a venit în România pentru discuţii pe marginea rectificării bugetare.

Investitorii i-au atras atenţia premierului că retragerea din dezbatere a proiectului de Cod Fiscal a fost o greşeală

Proiectul noului Cod Fiscal nu va fi transmis Parlamentului mai devreme de luna septembrie, iar măsurile propuse vor fi anunţate cu şase luni înainte să fie introduse, a declarat, ieri, premierul Victor Ponta, într-o întâlnire cu membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Oficialul a precizat că, până în septembrie, ministrul Finanţelor Publice va discuta despre acest proiect cu oamenii de afaceri, mediul universitar economic şi presa de specialitate.

În contextul în care guvernanţii promit că nu vom avea creşteri de taxe, iar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) a apărut, vineri, 11 iulie, un proiect de Cod Fiscal şi un proiect de Cod de Procedură Fiscală potrivit cărora ar urma să fie majorate atât impozitele pe clădirile nerezidenţiale, cât şi taxele plătite pentru unele autoturisme, dar şi cota pe care autorităţile locale o pot adăuga anual la impozitele pe care le percep, această iniţiativă fiind retrasă, sâmbătă, 12 iulie, din dezbatere, oamenii de afaceri susţinân că este suspect ceea ce se petrece în domeniul fiscalităţii.

Potrivit lui Cristian Pârvan, investitorii i-au atras atenţia premierului că retragerea din dezbatere a celor două iniţiative a fost o greşeală.

Reprezentantul AOAR ne-a spus că în data de 31 iulie urmează să aibă loc o discuţie de principiu pe marginea acestor proiecte, cu specialiştii fiscali, după care iniţiativele vor fi dezbătute capitol cu capitol de echipele de specialişti şi de mediul de afaceri.

Ultima variantă a proiectului în discuţie prevedea impozitarea suplimentară cu până la 2% a imobilelor aflate în proprietatea persoanelor fizice şi care sunt folosite în scop nerezidenţial. De asemenea, impozitele pentru unele autoturisme ar fi urmat să crească. Majorări de impozit erau prevăzute şi pentru maşinile de marfă, motociclete, bărci cu motor, scutere de apă, iar din 2015 autorităţile locale ar fi fost îndreptăţite să majoreze impozitele şi taxele cu până la 50%, faţă de 20% în prezent.

Consultanţii fiscali ne-au spus că autorităţile ar fi trebuit să rescrie Codul Fiscal, nu să-l regândească.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Aveai chef de o grea moştenire?

    Comparăm anii de recesiune profundă a UE cu anii stimulentelor financiare şi tragem concluzia că ne mai trebuie vreo 5 ani de luptă cu greaua moştenire, pe lângă ăştia 2 pierduţi deja.

    Oamenii au un ADN similar cimpanzeilor in proportie de 99 la suta.Acel 1 la suta care ne deosebeste de verii nostri cimpanzei este definitoriu pentru calitatile intelectuale ale fiecarui individ.La domnul Ponta,acel 1 la suta este aglomerat cu comparatii cu guvernarile trecute ale acestei tari triste,plina de umor,ceea ce il impiedica sa gandeasca.

    citeste matale oleaca cam ce scria presedintele de CEAPEU in toamna lui 2012 si vei intelege cum presedintele Romaniei isi merita functia, bineinteles daca ati reusit sa intelegeti ca 6 nu e 7 si Oltchim a primit aprobarea DES...

    4.4. Draga Dporu, I missed You (răspuns la opinia nr. 4.2 ) 

    (mesaj trimis de Virgil Bestea, in data de 29.10.2012, ora 16:35) 

     

    si demult vream sa-ti prezint interviul imaginar pe care l-am dat in urma cu aproape un an si jumatate insa pentru care nu am gasit o publicatie dornica de a-l publica. Cunoscand afinitatea ta pentru inaltele mele ganduri adanci iti prezint spre aprobare pentru a vedea daca pot macar sa sterg pantofii domnului Make cu aceasta contributie. "Buna dimineata Bucuresti, 

     

    reporterul nostru pentru stiri mondene ca urmare a faptului citirii unui articol in revista Euro am Sonntag si-a propus sa faca o excursie la Viena. Ajungand acolo citeste pe un mare placat: Lume ,lume veniti sa vedeti prima emisiuni live din cadrul unei serii care va intari prietenia austro-chineza. Data 23.02.2011. Reporterul nostru total bulversat de stire nu mai intelege nimic. Desi vroia sa ia un interviu directorului firmei Erste pentr a-l intreba de ce Romania este catalogata drept tara cu probleme in cadrul holdingului pe care il conduce isi franeaza curiozitatea si pleaca spre studioul de unde se va face transmisia epocala. Ajuns acolo este confundat de catre realizatori cu unul din moderatori si este bagat in sala. Deodata se trezeste in fata a numerosi privitori care il aplauda frenetic. Desi intai panicat isi aminteste de zicala din filmul cu Tom Hanks potrivit careia viata este ca o cutie plina cu praline. Nu stii niciodata ce surprize poti avea. Stapan pe sine intra dezinvolta in discutie. 

    Reporter Chinez- RC Nihao ne bucuram sa transmitem din frumoasa dumneavoastra tara. 

    Reporter Papagalul RP Ma bucur ca stiti atatea despre noi , desi va aflati la distanta. 

    RC - Suntem entuziasmati de rezultatele dumneavoastra financiare. Doua firme se disting detasat si in domenii de interes pentru noi: Energie si Finante 

    RP - Si eu care credeam ca suntem cei mai prosti, conform ratingului international. 

    RC- Nu , cum sa fie asa cand aveti profit de un miliard de Euro pe fiecare firma. 

    RP- Ei, exagerati, nu facem noi chiar totul. Dar in mare parte chiar ca-mi dati de gandit. 

    RC- Ce doriti sa-i transmiteti domnului Rutenstorfer, asa in cateva cuvinte: 

    RP- OMV PETROM LA PC. 

    RC- Extraordinar, mai bine nici colegii sai nu l-ar putea descrie. 

    RP- Doar il cunoastem, este de-al nostru, ne invatam intai cu greul si apoi ne obisnuim . In principiu aerul este scump daca privim valoarea investitiilor insa macar este poluat. 

    RC- HI, hi, am inteles vreti sa spuneti ca aceleasi conditii pe care le avem le gasim si in Europa. 

    RP- Eu nu stiu sa spun daca interpratati corect, insa la noi in tara asa vorbesc toti. 

    RC- Bun acum sa vorbim despre finante. Ce parere aveti de domnul Treichl. Numai un singur cuvant, este Mr. Understatement nu i-ar place cu siguranta prea multe laude. 

    RP- ERSTE 

    RC- Absolut fantastic , sunteti un geniu. Puteti sa ne spuneti ce pregatire aveti. 

    RP- Nimic deosebit. Tin contabilitatea la o firma mica. 

    RC- La valoarea dumneavoastra? Cum asa se poate. Ati putea conduce cel putin un fond de 3.7 Miliarde Euro. 

    RP. Nu pot sa va aprob. 

    RC- Cum asa. Exista intr-o tara dincolo de paduri un mare administrator care este foarte laudat insa nu prea produce rezultate. 

    RP- Este normal. Cand a fost mic parintii lui nu i-au cumparat masinute de plastic sa se joace si acum la maturitate in loc sa verifice bilanturile a inceput sa numere masinile sport si limuzinele de lux din Bucuresti. 

    RC- Da se pare ca aveti dreptate. Conform unui mare filozof european se pare ca multe aspecte ulterioare de comportament isi au originea in copilarie. Freud , va este cunoscut numele acesta banuiesc? 

    RP- Bineinteles insa eu prefer sa le spun pe nume prietenilor mei. Chestie sentimentala. 

    RC-Revenind la firma, de ce asa mica. 

    RP- Pentru ca eu sunt un tip rabdator. Am vazut la televizor ca vine criza si am urmat exemplul lui Chuck Norris. 

    RC- Cum asa. Nu vad legatura. 

    RP- Simplu , baiatul meu mi-a spus ca Chuchk Norris nu doarme , ci doar asteapta. O idee pe care intai n-am inteles-o , dar cu timpul mi-a picat fisa. 

    RC- Am inteles principiul. Insa practic cum ati facut, daca nu este secret bineninteles. 

    RP- Nu este, de ce sa fie. Am cumparat o firma mare si apoi am asteptat sa se faca mica. 

    RP- Chiar ca ma faceti sa nu va mai inteleg. 

    RC- Este foarte normal. Cand eram mic in loc sa ma joc cu galetusa si alte jucarii in nisip mi-a placut sa vorbesc. Si daca nimeni nu ma baga in seama am pornit prin sat sa gasesc pe cineva care sa ma asculte. Intr-un tarziu am ajuns la o cladire unde era o pancarta pe care scria CAP. Si acolor zbarnaia ceva. Curios am intrat inauntru si am aflat ca era un telefon. Si am ridicat receptorul. La cealalata terminatie a firului a izbucnit o vece furioasa care intreba de ce nu este nimeni acolo. Atunci m-am simtit foarte suparat ca eu pot fi comparat cu nimeni. Si i-am spus ca de acum inainte sa nu-si mai faca grija ca eu voi raspunde la toate solicitarile pe care le va adresa. Si uite asa an de an pana sa merg la scoala am vorbit la telefon. In clasa intai deja puteam sa vorbesc despre tot ceeea ce este nevoie ca un mic scolar sa-si poata bea lapticul dimineata. Colegii erau asa de entuziasmati ca-mi dadeau ba un sandwich, ba un cico si uite asa facusem acasa in debara un depozit de alimente. Problema era insa ca nu m-ai aveam chef sa mananc aceleasi produse si sincer sa fiu nici nu mai reuseam sa le tin numarul. Dupa ce am dat o parte din ele cadou cineva mi-a propus pentru 10 cicolati sa-mi dea o trotineta. Atunci m-am lansat in afaceri. Pentru ca trotineta nu puteam sa o aduc acasa deoarece nu aveam voie pe strada am facut o hartie cu un chiosc din colt unde imi parcam trotineta, iar pentru timpul in care era inchiriata de alti copii primeam din partea proprietarului revista Arici Pogonici. Dupa ce iarasi am umplut camara cu aceasta revista , m-am gandit ca cel mai bine ar fi sa o dau la schimb cu revista cutezatorii. Insa deoarece pustanii cei mari nu erau interesati de revista a trebuit sa-l rog pe unchiul meu sa-mi dea imprumut un litru de tuica pe care i l-am dat unui tatic care tocmai vrea sa-i faca un cadou juniorului sau. Si in loc sa cumpere numai un Arici Pogonici i-am dat toata colectia cu rugamintea ca atunci cand vrea sa bea cate ceva si are nevoie de litrul pe care l-a imprumutat sa vina la mine si sa-i dau cate un paharel. Cu aceasta palinca i-am facut o placere baiatului care mi-a dat colectia lui de Cutezatorii. Stiu ca aici nu m-am prea gandit la ceea ce am facut din punct de vedere moral. Insa baiatul a fost luat in seama de fata de care ii placea pentru ca era cool. Daca aici am remuscari , pot spune ca din aceasta tranzactie sotia domnului de la care am imprumutat taria mi-a multumit, caci au avut ulterior o relatie armonioasa si fara certuri. 

    RC- Fascinant. Si nu ati absolvit nici o institutie de invatamant superior, ceva economic in genul Harvard, Princetown sau specializari MBA. 

    RP- Nu am considerat suficient de atragatoare aceste nume. Insa un nume mi-a placut nespus de mult si de aceea mai tarziu am cumparat aceasta firma. 

    RC- Ne puteti divulga numele ei. 

    RP- Sigur se numeste Rebell si produce calculatoare. 

    RC- Aha , deci ati considerat de viitor ramura IT. 

    RP- Nicidecum, calculatorul l-am cumparat pentru ca nu mai puteam sa tin socoteala produselor din depozit. Iar pe vremea respectiva Oracle inca nu gasise sistemul de baze de date, iar eu aveam nevoie urgent pentru ca desi imi placea sa socotesc am fost si am ramas un lenes. 

    RC- Stimati telespectori iata o poveste de succes. De la coada vacii in metropolele europene. Ce povete aveti pentru actualii conducatori de firme multinationale. 

    RP- Sa nu uite ca traiesc intr-o lume reala si nu virtuala. Cel mult sistemele de calcul le pot virtualiza , iar mergend la extrem facand cloud computing. 

    RC- Uau , chiar sunteti priceput. 

    RP- Nicidecum , iau numai ce imi place din reclamele de televiziune sau din filme care ma reprezinta. 

    RC- Dar de ce le dati acest sfat. 

    RP- Pentru ca asa cum v-am spus imi place sa ma uit la televizor. 

    RC- Puteti fii mai explicit. 

    RP- Clar . Ati vazut filmul Joe Black. Cu smecherul de Brad Pitt si maestrul cu mielusii? 

    RC- Sigur . Cine nu l-a vazut. 

    RP- Acolo exista o zicala cool. De moarte si de impozit n-ai cum sa te feresti! 

    RC- Da , foarte adanca zicala. 

    RP- La fel de adanca , ca si aceea din tara lui Dracula conform careia Popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda. 

    RC- Tradus, daca doriti, noi nu putem gasi talcul in limba chineza. 

    RP- Simplu. Cand iti spun ca cifrele nu se pot traduce diferit cred ca ma intelegi. 

    RC- Nu chiar. 

    RP- E chiar foarte simplu. Exista asa numitul capital social care in RAS are 5,6 , iar in IFRS 18 si un pic. 

    RC- Ce sunt aceste initiale. 

    RP- Habar n-am. Eu ma ghidez intotdeauna dupa bun simt. Si daca le scad ar da 13 si o idee. 

    RC- De ce scadere si nu inmultire sau impartire. 

    RP- Pentru ca mai mult nu am nevoie sa cunosc. Iar pentru adunare am alti prieteni care se ocupa. 

    RC- Aha . Si ce unitati de masura folositi. 

    RP- Avem asa din domeniul universului. Le numim Miriarde. 

    RC- Suna ca si cum ar fi Miliarde. 

    RP- Vedeti, va ganditi numai la bani. Mai bine ati vedea mai multe filme si nu ati sta aici pentru cativa fizicieni americani sa va pierdeti vremea cu o persoana plictisitoare ca mine. 

    RC- La ce film va ganditi. 

    RP- Wall Street 2. E asa cool replica : It's not about the money , it's about the game. 

    RC- Da cred ca ne-am edificat asupra acestor teme. Acum insa pentru a nu lasa telespectatorii cu prea multe intrebari in urma interviului dumneavoastra, sa spunem inedit,.de ce ati ales acele cuvinte pentru cei doi mari oameni de afaceri. 

    RP- V-am spus nu am scoli inalte, doar scoala vietii completata in anii fragezi cu experienta inegalabila a CAP-ului. 

    RC- Atunci dati un prognostic pentru evolutia actiunilor. 

    RP- As cumpara fondul Proprietatea, Petrom si as vinde Transgaz, ERSTE si OMV 

    RC- Cum asa. Este exact parerea inversa a specialistilor. 

    RP. Da stiu. Un prieten bun m-a poreclit Neterminatu. Caci intotdeauna aveam ceva de spus si nu reuseam sa-mi duc ideea la capat. 

    RC- Aici aveti posibilitatea. 

    RP- Simplu. Fondul Proprietatea devine sponsor al unei echipe de formula 1, Petrom primeste de la OMV divizia Upstream pentru prejudiciile aduse imaginii din cauza evenimentelor di Libia si a faptului ca au niste contabili care nu stiu sa distinga intre lumea reala si cea virtuala, iar Transgaz pentru ca proiectul acela din opera unui maestru cu nume de culoare nu iese in carti. 

    RC- Bun si celelalte firme? 

    RP- Asa cum v-am spus ma uit la directorii lor si nu imi vine decat atat in cap: OMV PETROM LA PC si ERSTE 

    RC- Pentru ca nu mai avem timp de emisie, dati-ne va rog interpretarea dumneavoastra legata de aceste acronime. 

    RP- Sa stiti ca pe Acropole nu am ajuns , iar rima nu gasesc sa aiba. 

    RC- Vreau sa spun aceste prescurtari, ma scuzati ca va bombardez cu cuvinte care poate nu sunt in limbajul dumneavoatra zilnic. 

    RP- Aveti dreptate. E prea complicat pentru mine. Am citit insa un ziar turcesc si acolo era un titlu care mi-a placut . Chiar rima. Mobius Necrophilius. Ceva cu nevertebrate. Revenind la intrebarea dumneavoastra , as vrea sa nu va mai retin, caci trebuie sa plec sa merg sa-mi culc gasculita , caci fara mine nu vrea sa doarma pana nu ii spun o povestioara.

    Asadar primele 3 agronime inseamna. Or Mai Vedea Petrom LA Pastele Cailor iar cea dea doua m-am gandit asa pentru domnul Treichl , sau cu traista cum imi place mie sa-l alint ca tot timpul o vad plina: E Recomandabil SA Tiparesti Exit. Dar nu va luati dupa mine. Sunt un simplu taran. Amu treba sa fug repejor la flijar ca am da dat un pic cu matura prin batatura. Auf vidersen." " 

    Pentru ca aceasta masura sa fie sustenabila este foarte important a se aplica una din cele 2 propuneri.

    1) -3% pentru angajat si 2 %pentru angajator (cei 2% sa fie folositi strict pe investitii). 

    2) -5% pentru angajator cu conditia ca acesta suma sa fie folosita strict pentru investitii. 

    1) - 3% sa fie acordata pentru angajat - 2% pentru angajator. 

    Sustin aceasta masura de mai sus deoarece cei 3% va influienta direct consumul prin cresterea salariului angajatului cu 3% si implicit angajatul va folosi acest venit suplimentar pentru cheltuielille curente achitand,facturi,utilitati,ali mente, relaxare,sau alte probleme personale. 

    PIB-ul va creste cu aceasta suma ( circa 3 miliarde lei ) si in acelasi timp cresterea nivelul de trai al populatiei. 

    Cei 2% pentru angajator sa fie folositi strict de firma pentru investitii prin crearea unui cont de investitii din cas. 

    In cazul in care domnul Ponta doreste ca acest procent de 5 %sa fie acordat angajatorului sa conditioneze ca acest 5% sa fie folosit strict pe investiii de firma respectiva.prin aceasta masura vor creste investitiile cu suma de 4,8 miliard lei. 

    Prin cresterea investitiilor va creste si colectarea de tva si creearea de noi locuri de munca,reducerea cheltuielilor cu somajul,crestere colectarii de cas,cass,somaj,a PIB-ului,etc 

    Decizia finala va apartine politicienilor desi aceasta decizie este de competenta specialistilor in contabilitate.

     

    draga domnule Presedinte si in anul 2009 primavara , astazi domnul Isarescu nu ar fi fost politicianul cu cea mai mare incredere intre cetatenii Romaniei. Felicitari! Acum intr-adevar romanii vor intelege ce presedinte au.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

21 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9449
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3614
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7821
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9178
Gram de aur (XAU)Gram de aur257.2300

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro