BEI, pilonul noii Europe economice: investiţii record şi viraj strategic spre securitate

Banca Europeană de Investiţii a finanţat cu 100 miliarde euro proiectele demarate anul trecut în cele 27 state membre ale Uniunii Europene, valoare ce reprezintă un record istoric, potrivit Ninei Calvino, preşedinta respectivei instituţii bancare.

În cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o ieri şi în care a prezentat raportul de activitate al BEI pentru anul trecut, Nina Calvino a precizat: „În calitate de pilon al proiectului european, susţinut de viziunea unitară a celor 27 de acţionari ai săi, Grupul BEI şi-a sporit relevanţa şi concentrarea strategică, prioritizând investiţiile care contribuie la competitivitate şi securitate, cu obiectivul de a promova prosperitatea comună şi valorile democratice în întreaga Europă şi la nivel global. În 2025, BEI a stabilit recorduri în patru domenii-cheie: reţele energetice, inovare tehnologică, locuire şi securitate şi apărare”.

Datele din raportul de activitate pe anul trecut publicat ieri de BEI susţin afirmaţiile Ninei Calvino. Direcţia dominantă a finanţărilor în 2025 a fost fără echivoc tranziţia verde, aproape 60% din totalul finanţărilor BEI fiind orientate către proiecte de climă şi sustenabilitate. Vorbim despre 57 miliarde euro, finanţări pentru proiecte verzi, care au susţinut investiţii de aproximativ 190 miliarde euro şi au contribuit deja la consolidarea securităţii energetice europene. Numai în Uniunea Europeană, BEI a finanţat în 2025 proiecte energetice în valoare de 33 miliarde euro, mobilizând aproape 100 miliarde euro, adică o treime din necesarul total de investiţii în energie curată al UE pentru acest an. Impactul este sistemic: una din cinci instalaţii solare noi din Europa, una din trei investiţii în eolian onshore şi aproape toate proiectele majore de eolian offshore au beneficiat de sprijin BEI. Dincolo de cifre, mesajul strategic este clar: fiecare euro investit în energie regenerabilă reduce costurile structurale ale sistemului energetic european şi diminuează dependenţa de combustibili fosili, cu efecte directe asupra competitivităţii industriale şi stabilităţii geopolitice.

Tot anul trecut, odată cu lansarea TechEU, cel mai ambiţios program de finanţare a inovaţiei din istoria Europei, conceput pentru a mobiliza până la 250 miliarde euro până în 2027, BEI a semnat, în primă fază, finanţări de peste 22 miliarde euro pentru digitalizare, tehnologii disruptive, inteligenţă artificială, semiconductori, infrastructuri digitale şi materii prime critice. Investiţiile susţin autonomia strategică a Uniunii în domenii decisive precum cipurile, quantum computing, biotehnologia, health tech şi noile materiale, într-un context global marcat de fragmentare economică şi competiţie tehnologică dură.

Prin European Tech Champions Initiative, gestionată de Fondul European de Investiţii, BEI atacă frontal una dintre marile vulnerabilităţi europene: incapacitatea de a scala companii inovatoare. Programul a mobilizat deja 2,5 miliarde euro şi a contribuit la apariţia a nouă unicorni tehnologici europeni, semnal clar că Europa începe să îşi păstreze valoarea creată pe propriul teritoriu.

O mutaţie strategică majoră în 2025 a fost intrarea explicită şi accelerată a BEI în zona de securitate şi apărare. Cu peste 4 miliarde de euro acordaţi în finanţări noi, aproape 5% din totalul operaţiunilor europene, banca a sprijinit infrastructura militară, mobilitatea cu utilizare duală - civilă şi militară, industria de apărare, cercetarea şi dezvoltarea de tehnologii critice, de la drone şi senzori pentru cabluri submarine până la capacităţi industriale avansate. Mesajul transmis este limpede: securitatea nu mai este un domeniu marginal pentru finanţarea europeană, ci o condiţie de bază pentru prosperitate, iar BEI se poziţionează ca pilon financiar al autonomiei strategice europene.

Nina Calvino a avertizat că "BEI nu este ministerul apărării europene”, că instituţia bancară va finanţa proiectele din acest domeniu, dar proiectele respective "vor fi stabilite de fiecare stat în parte în ceea ce priveşte tehnica militară dorită sau infrastructura din acest domeniu”, şi că nu exclude ca finanţare acordată de bancă să fie complementară celei obţinute prin fonduri privat-equity de către join-venture-urile din domeniul apărării.

În paralel, politica de coeziune a căpătat o amploare fără precedent. Aproape jumătate din finanţările BEI din 2025 au mers către regiuni mai puţin dezvoltate ale Uniunii, susţinând infrastructura de transport, mobilitatea urbană, eficienţa energetică, reţelele feroviare şi dezvoltarea economică locală. Cu finanţări alocate de peste 42 miliarde euro şi investiţii susţinute de circa 120 miliarde euro, banca transmite un semnal social şi economic esenţial: talentul este distribuit uniform în Europa, oportunităţile nu. De aceea, rolul BEI este să reducă această fractură structurală.

Agricultura şi bioeconomia reprezintă o altă direcţie strategică consolidată în 2025, cu finanţări de aproape 8 miliarde euro şi investiţii mobilizate de circa 30 miliarde euro. Printr-un program dedicat de 3 miliarde euro, BEI a susţinut tinerii fermieri, tranziţia verde, securitatea alimentară şi inovaţia agroindustrială. Importanţa sectorului este dublă - economică şi geopolitică, într-un context global marcat de volatilitate alimentară şi presiuni climatice crescânde.

Componenta socială a devenit la rândul ei, anul trecut, un pilon central în activitatea BEI care a investit masiv în sănătate, educaţie şi locuinţe, alocând peste 10 miliarde euro în infrastructură socială. Finanţarea pentru educaţie şi competenţe a depăşit 5,7 miliarde euro, iar cea pentru locuinţe a crescut cu aproape 50%, atingând 5 miliarde euro. Noua platformă europeană pentru locuinţe accesibile indică o schimbare de paradigmă: accesul la locuire nu mai este tratat doar ca o problemă socială, ci ca un factor-cheie al competitivităţii şi stabilităţii demografice europene.

La nivel global, BEI şi-a întărit anul trecut rolul de actor geopolitic prin Global Gateway. Sprijinul record pentru Ucraina, de 1,5 miliarde euro în 2025, confirmă poziţionarea BEI ca instrument financiar al rezilienţei europene. Africa, America Latină şi Asia rămân zone prioritare pentru investiţii în energie curată, apă, sănătate şi infrastructură, cu accent pe parteneriate echilibrate şi impact economic durabil.

Privind către 2026, direcţiile de finanţare ale BEI sunt deja trasate cu precizie. A doua fază a Climate Bank Roadmap, pentru perioada 2026-2030, prevede dublarea finanţărilor pentru adaptarea la schimbările climatice până la 30 miliarde euro, o concentrare şi mai puternică pe competitivitate industrială şi securitate energetică, precum şi o simplificare radicală a procedurilor, în special pentru IMM-uri. În paralel, TechEU va accelera finanţările pentru inteligenţă artificială, infrastructuri critice şi materii prime strategice, iar zona de securitate şi apărare va continua să crească ca pondere în portofoliul BEI.

În ansamblu, direcţiile de finanţare ale Băncii Europene de Investiţii pentru 2025 şi 2026 descriu o transformare profundă: de la bancă de proiecte la bancă de suveranitate economică europeană. Tranziţia verde, inovaţia tehnologică, securitatea, coeziunea socială şi parteneriatele globale nu mai sunt capitole separate, ci părţi ale unei singure strategii: consolidarea Europei ca putere economică, industrială şi politică într-o lume din ce în ce mai instabilă.