Cazul solicitării americane pentru folosirea bazei de la Kogălniceanu - act de curaj şi personalitate în politica românească

Mori Savir
Ziarul BURSA #Internaţional / 12 martie

Cazul solicitării americane pentru folosirea bazei de la Kogălniceanu - act de curaj şi personalitate în politica românească

English Version

Un act de curaj şi personalitate în politica românească pare să fie decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să aprobe armatei SUA să folosească baza militară de la Mihail Kogălniceanu selectiv, doar pentru echipamente care sunt „defensive şi nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis” - după cum s-a exprimat preşedintele Nicuşor Dan.

Eventual, astfel a transferat Parlamentului responsabilitatea să permită americanilor dislocarea avioanelor de vânătoare (F-35 sau F-16) destinate misiunilor ofensive (dacă această cerere chiar ne va fi fost adresată, aşa cum se zvoneşte).

Solicitarea SUA pentru desfăşurarea avioanelor de vânătoare nu este o informaţie oficială (la acest moment), ci este scursă în presă din Ministerul Apărării Naţionale şi dedusă logic.

Refuzul Spaniei să permită armatei SUA să-i folosească bazele militare Rota şi Moron (Andaluzia) în războiul cu Iranul i-a determinat pe americani, în căutare de rute alternative, să ne solicite folosirea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dar pentru ce?

Logic ar fi ca pentru aceleaşi lucruri refuzate de spanioli.

Conform surselor internaţionale, Washingtonul a solicitat guvernului de la Madrid permisiunea să-i folosească bazele militare ca puncte de lansare şi suport pentru Operaţiunea „Epic Fury” (conflictul cu Iranul):

- SUA au cerut acces deplin la baza navală de la Rota (pentru navele de război şi distrugătoarele dotate cu sistem Aegis) şi la baza aeriană Moron (pentru suport logistic).

- Avioane de luptă: Solicitarea a inclus în mod explicit permisiunea pentru decolarea şi tranzitul avioanelor de luptă (F-35 şi F-18), precum şi a bombardierelor grele, pentru a efectua misiuni de atac direct asupra ţintelor din Iran.

- Avioane cisternă: Utilizarea flotei de avioane de realimentare KC-135 pentru a susţine zborurile pe distanţe lungi către Orientul Mijlociu.

Astea ar trebui, în mod logic, să fie şi scopurile solicitării americane pentru România.

Dar aceasta este o decizie care, depăşind calculul militar (şi economic), intră şi în zona responsabilităţii morale şi juridice.

Criteriul juridic: legalitatea intervenţiei

Din perspectiva dreptului internaţional, intervenţiile armate sunt reglementate de Carta ONU. Articolul 2(4) interzice folosirea forţei, iar articolul 51 permite autoapărarea individuală sau colectivă. În absenţa unui mandat explicit sau a unei agresiuni directe asupra unui aliat, sprijinul militar poate deveni discutabil juridic.

Pentru statele membre NATO, obligaţiile de solidaritate nu sunt automat echivalente cu participarea la operaţiuni externe. Tratatul prevede mecanisme de consultare şi sprijin, dar nu elimină responsabilitatea suverană a fiecărui stat de a evalua conformitatea cu dreptul internaţional.

Criteriul moral: responsabilitatea faţă de escaladare

Moralitatea deciziei nu poate fi redusă la calculul interesului naţional.

Participarea la acţiuni militare fără o legitimare juridică robustă poate contribui la erodarea normelor internaţionale şi la multiplicarea conflictelor. În acelaşi timp, refuzul sprijinului poate fi perceput ca slăbirea solidarităţii colective în faţa ameninţărilor reale.

Dilema morală constă în echilibrul dintre prevenirea violenţei globale şi protejarea credibilităţii alianţelor. Europa a oscilat istoric între aceste două imperative, iar cazul actual reia această tensiune.

Realitatea noastră strategică

Structura strategică a securităţii României nu îi dă posibilitatea unui refuz "de plano" la splicitarea SUA, cum Spania a făcut-o.

România tinde să sprijine operaţional SUA, în limitele cadrului NATO şi ale acordurilor existente.

Probabilitatea de a urma modelul spaniol este redusă:

1.Dependenţa de garanţia militară americană

România îşi bazează apărarea pe prezenţa militară SUA şi pe articolul 5 din Tratatul NATO.

Baza de la Deveselu şi rotaţiile de trupe americane indică o integrare operaţională profundă.

2.Poziţia geografică şi presiunea conflictului regional

Războiul din Ucraina plasează România într-o zonă de risc direct.

În acest context, Bucureştiul evită gesturi care pot eroda relaţia strategică cu Washingtonul.

3.Tradiţia politică a aliniamentului pro-american

Din 2005 încoace, politica externă românească a urmărit constant consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

Exemplele includ participarea la misiuni NATO şi facilitarea infrastructurii militare.

4.Diferenţa structurală faţă de Spania

Spania are autonomie strategică mai mare.

Economia sa este mai puţin dependentă de securitatea militară americană.

Madridul are o tradiţie diplomatică de echilibru în conflictele din Orientul Mijlociu.

Limite juridice interne în România

Constituţia permite cooperarea militară în cadrul tratatelor internaţionale ratificate.

Decizia politică se bazează pe CSAT şi pe acorduri bilaterale existente.

România este mult mai dependentă de garanţia militară americană decât Spania. Poziţia sa geografică pe flancul estic al NATO, proximitatea războiului din Ucraina şi integrarea operaţională cu forţele SUA reduc marja de autonomie strategică.

În aceste condiţii, tindem să oferim americanilor sprijin logistic sau operaţional, în limitele acordurilor existente şi ale cadrului NATO. Probabilitatea unei poziţii similare cu cea a Madridului este redusă, deoarece costurile de securitate ar fi percepute ca fiind mai mari decât beneficiile juridice sau simbolice.

Europa, între normă şi putere

Divergenţa dintre statele europene reflectă o fractură mai profundă: raportul dintre ordinea juridică şi realitatea geopolitică. Cazul Spaniei exprimă aspiraţia la autonomie normativă. Poziţiile statelor de pe flancul estic reflectă constrângerea strategică.

În final, decizia României rezultă din intersecţia acestor două logici.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. ... de ce nu au angajat b1,b2,f35 in acest conflict? ... pentru ca burse!!! ... e irelevant kogalniceanu! ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ... minunatele b2 au "oblitareted" programul nuclear iranian!!! oahhh! ... esti atat de departe de iran ca mai bine scapi te toiu! ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ... poate va doare de miliardele care trec prin odesa ... si le-a konfiscat orban ... ca ursula tine pana la toamna ... oricum opinia mea e ca trump e un idiot ... dar sa mai faceti si voi ceva bani intre timp ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Harta noii economii fragmentate
rominsolv.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Mar. 2026
Euro (EUR)Euro5.0937
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3887
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.6377
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9009
Gram de aur (XAU)Gram de aur732.3520

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
afeer.ro
greenppa.ro
disb.ro
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
targulnationalimobiliar.ro
solarenergy-expo.ro
thediplomat.ro
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb