Piaţa petrolului se menţine volatilă

Preţul futures al petrolului a revenit pe creştere ieri, pe pieţele exetrne, din cauza îngrijorărilor legate de o întrerupere prelungită a aprovizionării în Strâmtoarea Ormuz.

Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era de 86,19 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 09.11, în urcare cu 3,3% faţă de sesiunea de marţi, iar cea a petrolului Brent cu livrare în mai atingea 90,88 dolari/baril, în creştere cu 3,5%.

Creşterea de ieri a urmat scăderilor puternice de marţi, ceea ce sugerează că traderii ar putea fi sceptici că propunerea Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE) de eliberare a rezervelor de petrol va fi suficientă pentru a compensa şocul actual al ofertei din domeniu.

Conform Bloomberg, AIE propune eliberarea pe piaţă a până la 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale diferitelor ţări. Aceasta ar depăşi cele 182 de milioane de barili de petrol pe care le-au introdus pe piaţă în două tranşe, în 2022, când Rusia a lansat invazia în Ucraina.

Într-o declaraţie de ieri, miniştrii Energiei din Grupul celor Şapte naţiuni puternic industrializate (G7) au afirmat că sunt pregătiţi să ia măsurile necesare pentru stabilizarea pieţei energiei, iar o opţiune luată în considerare este utilizarea rezervelor strategice de petrol dacă situaţia se înrăutăţeşte.

Germania a anunţat că ”se va conforma cererii AIE şi va contribui” la eliberarea de rezerve, iar Austria şi Japonia au confirmat că vor elibera ţiţei din stocurile lor.

Ţările membre şi asociate ale AIE reprezintă două treimi din producţia globală de energie şi 80% din consum.

• Francesco Pesole, ING: ”În funcţie de amploarea reală a eliberării rezervelor, am putea asista la o plafonare a preţurilor petrolului”

”În funcţie de amploarea reală a eliberării rezervelor, am putea asista la o plafonare a preţurilor petrolului în următoarele zile”, a declarat, citat de CNN, Francesco Pesole, strateg la banca olandeză ING, menţionând că 20 de milioane de barili pe zi se pierd în prezent ca urmare a închiderii efective a Strâmtorii Ormuz. ”Cu toate acestea, eliberarea rezervelor de petrol este o măsură temporară şi doar dezescaladarea militară poate duce la o scădere sustenabilă a preţului ţiţeiului”.

Cel puţin deocamdată, există puţine semne de dezescaladare a conflictului. Iranul a anunţat ieri dimineaţă că a lansat ”cea mai intensă şi mai grea operaţiune” de la începutul războiului, potrivit presei de stat, în timp ce Israelul a anunţat un val suplimentar de atacuri asupra Teheranului.

Tot ieri, trei nave au fost raportate ca fiind lovite de proiectile necunoscute în apropierea Strâmtorii Ormuz, potrivit agenţiei maritime britanice.

Aproximativ o cincime din producţia globală de petrol trece zilnic prin strâmtoare. Blocajul aproape complet al căii navigabile a dus la creşterea preţurilor ţiţeiului. Luni, cotaţiile ţiţeiului s-au apropiat de 120 de dolari pe baril pentru prima dată în aproape patru ani, dar au scăzut în ziua următoare (-11%). Scăderea a fost determinată în mare parte de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump, conform cărora războiul se va termina ”foarte curând”, precum şi de un anunţ al Saudi Aramco, cel mai mare producător de petrol din lume, că va creşte fluxurile de ţiţei prin conducta sa către portul Yanbu de la Marea Roşie, permiţându-i să reia 70% din transporturile sale obişnuite de petrol.

”Până când vom trece la următorul eveniment important, pieţele vor continua să fie determinate de fluxul volatil de ştiri despre Iran şi de perspectivele fluxurilor de petrol”, spune Jim Reid, şeful departamentului de cercetare macroeconomică globală de la Deutsche Bank.