Spania a refuzat implicarea militară directă în războiul contra Iranului, tensionând relaţiile cu SUA

Guvernul spaniol a decis să nu permită folosirea bazelor militare comune de către Statele Unite pentru operaţiuni împotriva Iranului, accentuând o divergenţă majoră în interiorul alianţei occidentale. Ministrul de externe Jose Manuel Albares a declarat că bazele din Rota şi Moron „nu sunt utilizate şi nu vor fi utilizate” pentru această campanie militară, deoarece orice acţiune trebuie să respecte acordurile bilaterale şi Carta ONU, (potrivit Al Jazeera, la 2 martie 2026).

Premierul Pedro Sanchez a calificat atacurile americano-israeliene drept „intervenţie militară nejustificată şi periculoasă”, poziţie confirmată şi de ministrul apărării Margarita Robles, care a precizat că eventualul sprijin ar putea fi acordat doar în scopuri umanitare, conform aceleiaşi surse.

Datele furnizate de platforma de monitorizare FlightRadar24 indică totuşi că 15 aeronave americane au părăsit bazele din sudul Spaniei după declanşarea loviturilor, dintre care cel puţin şapte au ajuns la baza Ramstein din Germania, conform Al Jazeera.

Relatarea The Guardian de la 2 martie 2026 arată că refuzul Madridului contrastează cu poziţiile altor puteri europene. Regatul Unit a autorizat ulterior utilizarea bazelor sale pentru „autoapărare colectivă”, după atacurile de represalii iraniene, iar Franţa şi Germania s-au declarat dispuse să coopereze cu Washingtonul pentru contracararea ameninţării cu rachete şi drone.

Tensiunile transatlantice s-au amplificat când preşedintele american Donald Trump a ameninţat cu un embargo comercial total împotriva Spaniei, acuzând-o că este un „partener teribil” în NATO, conform The Guardian.

În replică, Sanchez a reafirmat opoziţia sa faţă de război şi a invocat necesitatea respectării legalităţii internaţionale, subliniind că opoziţia faţă de regimul iranian nu justifică o intervenţie militară unilaterală, dupa cum relatează aceeasi sursă.

Criza a generat reacţii de solidaritate la nivel european. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedintele Consiliului European Antonio Costa au transmis sprijin politic Madridului, în timp ce Comisia Europeană a cerut o soluţie diplomatică durabilă la conflict, mai menţionează The Guardian.

Refuzul Spaniei evidenţiază astfel o fragmentare strategică în interiorul Europei privind modul de gestionare a escaladării militare din Orientul Mijlociu şi riscurile juridice şi geopolitice asociate intervenţiilor occidentale.

Citeşte Cazul solicitării americane pentru folosirea bazei de la Kogălniceanu - act de curaj şi personalitate în politica românească