BNR, MINISTERUL FINANŢELOR ŞI ARB:Titlurile de stat - salvarea economiei?

Ana Săbiescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Titlurile de stat - salvarea economiei?

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi Asociaţia Română a Băncilor, reprezentată prin preşedintele său, Radu Graţian Gheţea, au organizat, ieri, o întâlnire cu preşedinţii, trezorierii şi managerii de risc din băncile comerciale de pe piaţa autohtonă, încercând să găsească soluţii pentru fluidizarea creditării. Cei trei îşi propun să realizeze un parteneriat care să ducă la continuarea activităţii de creditare şi care să asigure o încetinire cât mai redusă a creşterii economice în 2009.

La sfârşitul săptămânii trecute, Guvernatorul BNR a declarat că sprijină proiectul de buget elaborat de noul Guvern şi că salută ţinta de deficit bugetar de 2% din Produsul Intern Brut, adăugând însă că acesta este un obiectiv greu de atins.

Pe de altă parte, băncile comerciale solicită sprijin din patea BNR ca să se descurce cu situaţiile din ce în ce mai numeroase în care clienţii nu-şi mai pot onora obligaţiile lunare de rambursare a creditelor contractate.

Traian Băsescu: "Noi susţinem o mare responsabilitate a băncilor care sunt acţionar majoritar la băncile româneşti. [...] Cei care deţin acţionariatul majoritar au obligaţia să continue să asigure băncilor din România necesarul de resurse pentru finanţarea activităţilor economice de pe piaţa românească. [...] Nu pot fi fericiţi la privatizare şi să nu îşi facă obligaţii faţă de economia românească, mai târziu".

Mircea Geoană: "Din pacate am dat totul la străini, deci bancile-mamă îşi retrag sursele de finanţare către banca de acasă [...] Şi atunci trebuie să vorbim cu aceşti oameni [...] Şi nu este fairplay ca din motive de dificultate economică la dumneavoastră să sacrificaţi o economie care v-a primit bine, care v-a creat profituri gigantice".

BNR nu poate finanţa deficitul bugetului cu niciun bănuţ

Blocajele din economie îşi au originea în întârzierea plăţilor de la buget către furnizori

Băncile doresc ca activitatea de creditare să fie fluidizată

Finanţarea internă a deficitului bugetar trebuie să se facă la costuri rezonabile şi cu o anumită fluenţă, a explicat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Ajustarea deficitului este foarte importantă atât pentru stabilitatea financiară şi a preţurilor, dar şi pentru creşterea economică ce o va înregistra ţara noastră.

Guvernatorul a mai spus că, în ultima parte a anului trecut, deficitul bugetar s-a adâncit cu trei puncte procentuale din Produsul Intern Brut (PIB). "Asistăm la blocaje în economie care îşi au originea chiar în întârzierea plăţilor de la buget către furnizori", a explicat Guvernatorul BNR.

În acest sens, până la sfârşitul trimestrului întâi din 2009, Ministerul Finanţelor intenţionează să achite toate facturile restante către sectorul privat, a afirmat Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea.

"Cel mai important lucru în acest moment îl reprezintă restanţele pe care statul le are către sectorul privat. La sfârşitul lui 2008, valoarea facturilor emise şi neplătite a fost de trei miliarde de lei", a declarat Pogea.

În prezent, problema cea mai importantă este cum se va finanţa deficitul, în condiţiile în care accesarea resurselor financiare nu se mai face la fel de uşor.

Mugur Isărescu a mai explicat că BNR nu poate finanţa acest deficit "cu niciun bănuţ", adăugând că, în situaţia actuală, este esenţial să fie respectată neutralitatea Băncii Centrale, iar una dintre posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar este prin emisiuni de titluri de stat.

În ţara noastră nu au existat foarte multe emisiuni de titluri de stat, iar acesta este, în opinia Guvernatorului, "unul dintre motivele pentru care nu avem o piaţă secundară a titlurilor de stat dezvoltată, iar ea abia acum se formează".

"Încă sunt bănci care nu au titluri de stat în portofoliu, în toamnă încă erau chiar multe, iar în aceste condiţii nu au cum să acceseze facilitatea de credit de la BNR".

Pentru a putea accesa facilitatea de credit de la Banca Centrală, băncile comerciale trebuie să deţină în portofoliu titluri de stat pentru a se împrumuta pe termen scurt, la o dobândă de14%.

Băncile din piaţă solicită şi ca titlurile de stat să poată fi utilizate ca o posibilă alternativă de lichiditate pentru băncile comerciale, iar modul în care acestea şi operaţiunile de swap sunt evaluate la sfârşitul fiecărui an să fie revizuit.

Totuşi, BNR nu consideră binevenită propunerea acestora de a ţine titluri de stat sub formă de lichiditate, în condiţiile în care acestea pot apela la facilitatea de credit (lombard).

Pe tema accesării creditului lombard, Guvernatorul a declarat: "Băncile trebuie să ştie drumul către această facilitate, iar în octombrie nu se ştia nici drumul, nu ştiau la ce uşă să bată, la ce telefon să sune, sau ce formular să completeze".

Stocul de titluri de stat a crescut, în ultimele trei luni, cu mai mult de 100%, de la 12 la 25 de miliarde de lei.

Mugur Isărescu a mai precizat că va asigura, în continuare, lichiditatea din piaţă pe diverse căi astfel încât băncile comerciale să poată cumpăra titluri de stat. În acest sens BNR se arată foarte interesată de piaţa secundară a titlurilor de stat şi va realiza, în continuare, operaţiuni Repo şi Reverse Repo.

Domnia sa a mai explicat că, potrivit regulamentelor BNR, solvenţa băncilor este calculată în funcţie de calitatea activelor, iar deţinerea de titluri de stat o îmbunătăţeşte semnificativ.

Propunerile pe care Asociaţia Română a Băncilor (ARB) le face vizează, în principal, ca Banca Naţională a României (BNR) să sprijine reeşalonările sau rescandenţările creditelor în cazul în care clienţii nu îşi mai pot achita datoriile pe care le au faţă de băncile din piaţă.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB şi al CEC Bank, a declarat: "Dorim să fie creat cadrul necesar astfel încât creditarea să fie fluidizată ca să contribuim la creşterea economică, dacă o să fie creştere, şi să participăm la dezvoltarea economică".

În cazul provizioanelor, băncile doresc ca atunci când este depăşită perioada de 90 de zile întârziere de la plată să poată fi luate în calcul şi o parte din garanţiile acordate de clienţi pentru ca, în acest fel, băncile să poată constitui provizioane mai reduse.

În procesul de stabilire a provizioanelor, ar putea fi luată în calcul doar valoarea creditului neachitată şi nu întreaga valoare a creditului angajat de un client. Domnul Gheţea a explicat: "Trebuie să fim atenţi la aceste provizioane reduse şi este nevoie de discernământ. Am discutat pe această temă, însă a rămas să analizăm situaţia cu atenţie".

Tot în acest sens, ARB consideră că este o posibilitate ca perioada de graţie până la executarea silită a debitorilor restanţi să fie majorată de la 90 de zile până la 120 sau chiar 150 de zile.

Şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a solicitat Băncii Centrale să extindă termenului limită de întârziere a achitării unei rate la credit până la 150 de zile, astfel încât clienţii afectaţi să fie ajutaţi.

Nu în ultimul rând, ARB consideră că este necesar să se revină la o formă a regulamentelor conform căreia liniile de finanţare pe care băncile le primesc de la BEI, BERD sau FMI să nu fie luate în calcul la stabilirea rezervelor minime obligatorii. Preşedintele ARB a adăugat: "Vrem să revenim la această normă mai veche, pentru ca băncile să poată utiliza intens liniile de finanţare".

Referitor la un posibil acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernatorul BNR subliniază că acesta presupune şi costuri de sute de milioane de euro, iar, pentru ţara noastră, deficitul public şi serviciul datoriei publice nu sunt mari, de circa 2 - 3 miliarde de euro. Pentru o mare parte din această sumă Ministerul Finanţelor Publice speră să obţină finanţare.

Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei din octombrie 2008, a fost o greşeală, a afirmat Isărescu, explicând: "Eu am votat atunci în favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greşeală şi ne-a creat probleme, colegii mei au fost mai precauţi". Măsura de reducere a ratei RMO părea normală, dar situaţia creată ulterior în piaţă nu a putut fi rezolvată decât prin vânzarea de către BNR de valută.

În sens opus, un împrumut de la Uniunea Europeană (UE) "nu ar strica" ţinând cont de capacitatea ţării noastre de a atrage fonduri europene, a afirmat Isărescu, adăugând că a purtat discuţii şi cu preşedintele Traian Băsescu despre această posibilitate.

Volumul proiectelor din bani europeni ar putea să ajungă în 2009 la 1,44% din PIB, "de cinci ori mai mare decât în 2008", potrivit Ministrului Finanţelor Publice.

Ţara noastră a reuşit să atragă din fondurile europene, în doi ani, doar 176 milioane euro din 3,1 miliarde euro, mai exact 6% din volumul alocat.

În cadrul întâlnirii de ieri, Gheorghe Pogea a mai explicat că "în ultima parte a anului trecut a existat o politică expansionistă de cheltuieli, ce nu a fost susţinută de venituri, veniturile realizate reprezentând numai 32% din produsul intern brut (PIB) faţă de 37,2% din PIB cât erau prognozate", ceea ce înseamnă o diferenţă de venituri de circa 7 miliarde euro.

Ministrul Finanţelor a declarat: "De şase ani discutăm de rate de creştere economică de peste 6%, în timp ce nivelul veniturilor publice rămâne constant, iar nevoile de cheltuieli cresc".

Pentru anul curent, se doreşte ca investiţiile publice să reprezinte prioritatea numărul unu a Guvernului. Domnul Pogea mai consideră că, în acest an, poate fi făcută ajustarea deficitului public şi a celui de cont curent.

Pachetul de măsuri anti-criză propuse de Guvern are în vedere să limiteze scăderea creşterii economice, în primul rând, prin majorarea investiţiilor publice.

De asemenea, prin măsurile Guvernului se doreşte să nu fie afectate obiectivele pe termen mediu ale României, în special să nu fie afectat calendarul aderării ţării noastre la zona euro, aderare programată pentru anul 2014.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie