BNR, prudentă faţă de soluţiile crizei europene

ALEXANDRU SÂRBU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 3 iulie 2013

BNR, prudentă faţă de soluţiile crizei europene

Anul trecut, Banca Centrală şi-a majorat substanţial plasamentele pe termen scurt, reducându-le pe cele pe termen lung

Ultimul raport anual al Băncii Naţionale a României (BNR) sugerează că aceasta manifestă prudenţă faţă de soluţiile care au fost propuse pentru rezolvarea crizei economice actuale. De altfel, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a declarat, săptămâna trecută, că lumea se află la sfârşitul unui ciclu de patruzeci de ani, care nu ştie de ce va fi urmat. Domnia sa a afirmat: "Eu nu pot să ies din experienţa mea personală. Cred că toţi suntem prizonierii vieţii pe care am trăit-o şi pe care încă o avem pe acest pământ şi reacţionăm pe măsură. Am intrat în viaţa matură, relativ publică, în 1971, când se prăbuşea un sistem, sistemul Bretton Woods, sistemul postbelic, tot vreo 40 de ani, bazat pe un preţ al aurului de vreo 35 de dolari pe uncie. Şi am văzut cum tot ce era adevărat până în "71 şi ce citisem eu nu mai era adevărat în gândirea economică, cursurile nu mai trebuiau să fie fixe, nu făceau bine, făceau mai mult rău, aurul nu mai trebuia să fie etalon monetar".

Cam prin anii "80 eu am făcut constatarea că am intrat într-un alt ciclu - libertatea pieţelor, monetarism, new keynesianism, ca prin 2007 să văd că au început frământări şi regândiri, a început criza asta. Cred că suntem la sfârşitul unui ciclu de 40 de ani, nu prea ştiu ce urmează".

În acest context, BNR a preferat, anul trecut, să îşi reducă plasamentele pe termen lung şi să le crească pe cele pe termen scurt. Astfel, valoarea depozitelor la vedere ale Băncii Centrale a crescut de aproape patru ori, în 2012, până la 30,763 miliarde lei. În acelaşi timp, valoarea depozitelor la termen aproape s-a înjumătăţit, în perioada analizată, ajungând la 7,935 miliarde lei, la finele anului trecut, în timp ce valorile mobiliare denominate în valută s-au diminuat, la rândul lor, cu aproape 20 miliarde lei, până la 94,657 miliarde lei, la 31 decembrie 2012.

Această abordare a permis, în acelaşi timp, BNR să poată să intervină în piaţa valutară, pentru a susţine un curs "relativ de echilibru", după cum l-a catalogat Mugur Isărescu.

Intervenţiile valutare ale Băncii Centrale au reprezentat şi principala cauză care a dus la ratarea criteriului de performanţă privind activele externe nete ale instituţiei, stabilit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) la sfârşitul lui 2012, după cum a explicat luni guvernatorul BNR. Domnia sa a precizat că tensiunile de pe scena politică, alegerile locale şi parlamentare, criza din Grecia şi apetitul scăzut faţă de risc al investitorilor străini au provocat ieşiri de capital de ordinul miliardelor de euro, anul trecut, care au fost compensate prin intervenţii ale BNR.

"Le-am compensat prin vânzări de valută de la Banca Naţională, prin intervenţii ale Băncii Naţionale şi, dacă la ele adăugăm plata ratelor scadente, indicatorul nu a fost îndeplinit temporar. Nu au făcut nici dânşii (n.r. FMI) caz, că dacă era o problemă serioasă, vă asigur că nu trecea de board-ul Fondului, n-am făcut nici noi", a subliniat şeful Băncii Centrale.

Dintre cele trei criterii de performanţă asumate de autorităţi în faţa FMI şi neîndeplinite la finele anului trecut, şi anume criteriul privind activele externe nete (AEN) ale BNR, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat, primului i s-a acordat cea mai puţină atenţie din partea presei şi a analiştilor. Dacă despre deficitul bugetar şi arieratele autorităţilor s-a discutat pe larg, ratarea ţintei care privea activele externe a trecut aproape neobservată, întrebarea adresată luni guvernatorului fiind singura menţiune publică a subiectului.

Ziarul BURSA contactase telefonic, cu câteva zile înainte de şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR dedicată politicii monetare, de luni, mai mulţi reprezentanţi ai Băncii Centrale, cu solicitarea să ne ofere mai multe informaţii cu privire la ratarea criteriului de performanţă privind AEN ale instituţiei. Aceştia, însă, fie au refuzat să comenteze, fie s-au rezumat la răspunsuri succinte, precum "Este vorba despre împruturile acordate de BNR nerezidenţilor".

Potrivit ultimei Scrisori de intenţie către FMI, AEN ale BNR ar fi trebuit să urce cu 633 milioane euro în decembrie 2012, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, însă datele preliminare indicau o diminuare de 317 milioane euro, în intervalul de timp analizat.

Ce sunt activele externe nete şi de ce s-a stabilit un criteriu de performanţă privind valorea acestora?

Activele externe nete ale unei ţări reprezintă diferenţa dintre activele externe şi pasivele externe ale acesteia. Valoarea acestora reflectă gradul de îndatorare a respectivului stat.

Stabilirea unei criteriu de performanţă pentru AEN ale BNR a avut drept scop limitarea intervenţiei Băncii Centrale în piaţa valutară, ne-a explicat economistul Florin Cîţu. "FMI consideră că un curs flexibil ar determina piaţa să perceapă existenţa unui risc valutar. Dacă BNR intervine pentru a nu permite ca euro să nu depăşească un anumit nivel, atunci actorii se vor aştepta mereu să fie protejaţi de un astfel de risc, ceea ce îi împiedică să îşi ia propriile măsuri de asigurare împotriva acestuia", ne-a declarat domnia sa.

O ţintă implicită pentru activele externe nete ale BNR este similară unei ţinte explicite pentru rezervele valutare ale instituţiei, din punct de vedere al scopului urmărit, potrivit economistului. Florin Cîţu se întreabă care este scopul asumării unor astfel de obiective în faţa instituţiilor internaţionale, dacă acestea nu sunt îndeplinite.

În schimb, fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu consideră că ratarea criteriului nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Domnia sa ne-a declarat: "Această amânare acordată de FMI este normală şi faptul că acest parametru nu a fost îndeplinit nu reprezintă un pericol de destabilizare monetară, financiară sau macroeconomică. Cu siguranţă se va corecta în lunile următoare".

BNR a intervenit puternic în piaţa valutară, în vara anului trecut, pentru a susţine leul, care se deprecia accelerat, pe fondul tensiunilor politice declanşate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Dacă, la începutul lunii iulie, cursul se apropia de 4,45 lei/euro, peste aproximativ trei săptămâni acesta ajunsese la aproape la 4,64 lei/euro, pentru ca, până la sfârşitul lunii, să coboare sub 4,6 lei/euro. Prima parte a lui august a fost marcată de fluctuaţii care au dus euro şi la 4,6481 lei, din a doua jumătate instalându-se, însă, o tendinţă descendentă, cursul revenind, la finele sale, la un nivel similar celui de dinainte de declanşarea crizei politice.

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro
Gala Regista 2023

Curs valutar BNR

07 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9022
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5747
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9405
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4884
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3601

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro