BUGETUL PE ANUL 2023Apărarea, serviciile secrete şi Ministerul Familiei - priorităţile guvernului Ciucă

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 8 decembrie 2022

Apărarea, serviciile secrete şi Ministerul Familiei - priorităţile guvernului Ciucă

Marele perdant este Ministerul Energiei, care va avea un buget diminuat cu 64% faţă de anul 2022

Proiectul legii bugetului de stat ar urma să fie aprobat în şedinţa de Guvern de astăzi şi mâine să fie înaintat Parlamentului spre dezbatere şi aprobare, a declarat, ieri, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

"Ceea ce pot să spun este că nu vor fi taxe noi, dar vor fi investiţii masive, nu numai din perspectivă publică. Bugetul anului viitor este construit pe un volum de investiţii, o să-l numesc istoric, vreau să-l văd şi realizat. Deci, un volum de 112 miliarde de lei, 7,2% din PIB; dar cel mai mult şi cel mai important este să investim în capitalul românesc şi în economie. Deşi avem un număr mare de companii cu capital românesc, ponderea valorii adăugate în PIB nu este la fel de importantă, şi ea trebuie susţinută şi crescută. Acest lucru nu se face decât prin reconversie economică, trecerea de la economia de consum şi dependenţa de extern la economia de producţie în economia internă", a afirmat ministrul Adrian Câciu.

În prealabil, în urmă cu două zile, proiectul de act normativ a fost postat spre consultare pe site-ul Ministerului Finanţelor, iar din documentele ataşate reiese că bugetul de stat pentru anul 2023 a fost întocmit pe un cadru economic cu o creştere economică de 2,8% prevăzută pentru anul 2023 şi pe o inflaţie medie anuală de 9,6%, aşa cum reiese din Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2023 şi proiecţia acesteia pe anii 2024-2026, publicat de minister în completarea proiectului de lege.

Potrivit propunerii Guvernului, Produsul Intern Brut se va ridica anul viitor la 1552,1 miliarde lei, faţă de 1396,2 miliarde lei în anul 2022, iar salariul mediu net lunar va fi de 4235 lei în 2023.

Totodată, veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA(21,1 %), sume primite de la UE (13,2% din total venituri) şi accize (7,1 %). Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumă de 607,9 miliarde lei, din care cheltuielile cu asistenţa socială reprezintă 11,7% din PIB şi 29,8% din total cheltuieli, cheltuielile de personal sunt în sumă de 127,6 miliarde lei (21,0% din total), în timp ce cheltuielile pentru investiţii se vor ridica la 7,22% din PIB, adică 112,1 miliarde lei (18,4% din totalul cheltuielilor). În structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2023 o creştere a ponderii cheltuielilor cu investiţiile, diminuare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, a cheltuielilor de personal, ceea ce reflectă procesul de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare.

Deficitul bugetar consolidat cash şi ESA va fi de 4,4% conform estimărilor Ministerului Finanţelor, iar datoria guvernamentală brută se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 49,8% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 42% din PIB.

Ministerul Familiei, un buget de peste şase ori mai mare în 2023

În ceea ce priveşte împărţirea banilor din bugetul de stat, marele perdant pare a fi Ministerul Energiei, care în 2023 va avea un buget redus cu 64% faţă de anul curent, în condiţiile în care trebuie să susţină achitarea sumelor rezultate din schema privind compensarea facturilor la energie electrică şi gaze.

În schimb, un minister condus de un reprezentant social-democrat, Ministerul Familiei, are anul viitor o alocare bugetară de peste şase ori mai mare comparativ cu 2022, cea mai mare creştere dintre toate ministerele.

Bugetul Ministerului Familiei pentru anul viitor va depăşi 620 de milioane de lei, faţă de 86 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 619%. Fondurile vor merge în principal către proiectele propuse de ministrul Gabriela Firea în acest an şi aprobate de Guvern, cum sunt voucherele pentru fertilizarea in vitro şi realizarea celor 150 de centre de zi pentru copiii aflaţi în situaţii vulnerabile, precum şi preluarea patrimoniului direcţiilor judeţene de tineret.

Un alt minister care va avea o alocare redusă anul viitor este Ministerul Sănătăţii, care va înregistra un buget mai mic cu 4% comparativ cu anul 2022. Menţionăm însă că bugetul pentru sistemul de sănătate este stabilit cu fondurile Casei Naţionale de Sănătate. Momentan, CNAS nu a prezentat bugetul pentru anul următor, dar estimările sunt că va fi în jurul a 55 miliarde lei, în uşoară creştere faţă de 51 miliarde lei în 2022.

Deşi bugetul Ministerului Educaţiei va fi în creştere cu 7% în 2023, alocarea va fi de 33 miliarde de lei, adică doar 2,1% din PIB pentru sistemul de învăţământ, departe de pragul de 6% din PIB aşa cum prevede legea educaţiei naţionale. În schimb, salariile profesorilor şi ale angajaţilor din sistemul de educaţie ar putea creşte cu circa 4,3% în cursul anului viitor 2023.

"Mergem pe varianta din proiectul de buget, acesta fiind acoperitor pentru funcţionarea normală a sistemului de învăţământ în anul următor, pe actuala lege. În momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanţă cu noile prevederi", a declarat, ieri, Ligia Deca, ministrul Educaţiei.

Buget mai mare cu 62% pentru STS

Alte bugete care vor cunoaşte creşteri spectaculoase comparativ cu anul 2022 sunt cele ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale serviciilor de informaţii. Astfel, în 2023 Ministerul Apărării ar urma să aibă un buget mai mare cu 52% faţă de anul curent, adică o alocare totală de 35 miliarde lei. Serviciul Român de Informaţii va avea credite bugetare de 3,9 miliarde lei, mai mult cu 21% decât în 2022. Serviciul de Informaţii Externe va beneficia de o creştere de 17%, bucurându-se de un buget de 715 milioane lei. Serviciul de Pază şi Protecţie va avea o alocare bugetară mai mare cu 13% faţă de anul 2022, în timp ce Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va primi 1,1 miliarde lei (cu 62% mai mult decât în 2022).

Printre instituţiile publice care se vor bucura de o alocare bugetară mai mare anul viitor se numără şi Ministerul Afacerilor Interne, ce va consemna o creştere de 13%.

În ceea ce priveşte bugetul Ministerului Justiţiei pentru anul 2023, reprezentanţii acestuia arată că alocarea va fi de 5,43 miliarde lei, ceea ce ar însemna o majorare de aproximativ 7% faţă de bugetul rectificat pe anul 2022, fără a include şi plata drepturilor salariale restante. Ministerul Justiţiei arată că, atât în anul 2022, cât şi în anii precedenţi, sumele necesare pentru achitarea tranşelor aferente drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative au fost alocate cu ocazia rectificărilor bugetare.

În proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, Guvernul a prevăzut şi sumele de bani necesare pentru continuarea finanţării schemelor de ajutor de stat pentru sectorul privat al economiei naţionale şi anume programul IMM Invest Plus - cu componentele IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest -, precum şi schema de finanţare IMM Leasing de Echipamente şi Utilaje.

Tot în proiectul de buget se mai prevede că, din taxa pe valoarea adăugată colectată se vor aloca 22,7 miliarde lei cu titlu de sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,78 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 11,3 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; 600 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţeneşi comunale, sumă ce va fi repartizată pe judeţe, după care consiliile judeţene le vor repartiza pe unităţi administrativ-teritoriale; 6,5 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică; 523,1 milioane lei pentru finanţarea învăţământului particular şi cel confesional, acreditate.

USR şi AUR, împotriva bugetului de stat întocmit de guvernul PSD-PNL-UDMR

Proiectul bugetului de stat a fost dur criticat de reprezentanţii opoziţiei parlamentare care au observat că textul de act normativ lasă fără fondurile necesare Sănătatea şi Educaţia, în timp ce instituţiile de forţă ale statului primesc alocări consistent majorate.

"Din păcate, aşa cum ne aşteptam, este un buget pesedist, un buget inflaţionist, un buget care se bazează pe creşteri de taxe, pe băgat mâna în buzunarul românilor şi pe creşterea cheltuielilor statului, care se umflă atât pe baza inflaţiei, cât şi pe luatul banilor din buzunarul contribuabililor. În loc să ia acele măsuri de reducere a cheltuielilor, a risipei pe care o face statul român, vedem că le place această inflaţie. De fapt, întreaga construcţie este una bazată pe minciună, se cresc sumele în lei, numai că acei lei nu mai valorează cât valorau înainte. Aceasta este politica pe care o duce PSD consecvent de câţiva ani de zile, aceea de a diminua valoarea banilor din buzunarul oamenilor, de a diminua valoarea salariilor, de a creşte doar cifrele pe hârtie. Sunt o serie de detalii tehnice în care vor intra colegii mei, cu prognoze mult prea optimiste, cu cheltuieli care vor fi la buget şi care nu sunt incluse, cu o întreagă serie de indicatori care nu sunt credibili, probabil deficitul bugetar real va fi undeva spre 6%, nu 4,4% cum se menţionează în acest buget", a afirmat deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR, într-o conferinţă de presă susţinută ieri la Parlament.

El a mai spus că "singurul lucru real care este acolo, şi acesta se datorează USR, sunt banii din PNRR, dar aceşti bani vor veni numai dacă vor fi eliminate pensiile speciale".

"Aşadar şi la acest punct, acest buget este mincinos deocamdată, pentru că pensiile speciale nu sunt eliminate, ceea ce înseamnă că se vor bloca banii din PNRR. Dacă se elimină pensiile speciale, într-adevăr acele sume pot fi accesate. Pe de altă parte, pe partea de realizare a investiţiilor, ştim foarte bine că nu e suficient să treci nişte sume în nişte tabele, asta se întâmplă an de an, ci trebuie să realizezi efectiv acele investiţii. Pe 2022 nu au crescut investiţiile aşa cum ar fi trebuit, este o creştere aparentă care este doar din inflaţie. Inflaţia, mai ales pe zona de construcţii, este grozavă, au crescut facturile cu 30%. Dacă ai ceva pe care ai plătit 130 de lei este echivalent cu 100 de lei plătiţi cu un an înainte. Pe 2023 perspectivele, pentru că trenează foarte multe proiecte, în special pe zona de infrastructură, nu sunt mai bune. Acestea sunt primele observaţii la cald pe buget, este un buget pe care nu îl putem vota, vom depune bineînţeles amendamente, urmează o discuţie cu colegii mei", a precizat Cătălin Drulă.

Deputatul Antonio Andruşceac (AUR) a criticat, într-o conferinţă de presă, alocarea de fonduri consistente pentru instituţiile de forţă ale statului: "Guvernul alocă fonduri generoase la Apărare şi servicii în vreme ce Educaţia primeşte cel mai mic procent din istoria acestei ţări. MApN va beneficia de 35,22 miliarde lei, cu 52% mai mult decât în 2022, care vor merge pe achiziţia de aparatură veche cu care să ne lăudăm la parade, fără să fie încurajată industria de apărare din România. Ministerul Educaţiei va primi doar 2,1% din PIB, cea mai mică alocare raportată la PIB din istoria recentă. Aşa vede actualul guvern România Educată. Prognozele din buget sunt mai mult decât optimiste faţă de prognozele primite de la Comisia Europeană. Creşterea economică prevăzută în buget este de 2,8%, în timp ce Comisia Europeană estimează doar 1,8%. Deficitul bugetar anunţat de Guvern pentru anul viitor este de 4,4%, în timp ce Comisia Europeană estimează un deficit de peste 5%. Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială primesc de asemenea alocări însemnate. Preşedinţia va avea un plus bugetar de 35% faţă de anul 2022. Senatul va primi un buget cu 47% mai mare faţă de anul curent. Totodată cresc semnificativ bugetele serviciilor secrete. SIE va avea un plus de 18%, SPP - un buget mai mare cu 12%, STS primeşte o majorare de 62% şi SRI va avea o alocare bugetară cu 21,7% mai mult decât în 2022. (...) Ne vom opune unui buget luat din nou pe persoană fizică de ceea ce spunea domnul Ciolacu că este guvernarea Nicu şi Marcel".

Proiectul bugetului poate suferi mai multe modificări în Parlament, în funcţie de cum va decide fiecare partid, iar până la finalul acestui an ar putea fi adoptat în forma finală.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. adica bani pentru inarmare si razboi , pentru urmarit , hartuit oamenii si pentru apararea intereselor strainilor si bani pentru tigani si puturosi sa stea acasa si sa faca copii

    Pai ziceau ca investitiile, sanatatea, invatamantul si infrastructura sunt prioritati:-)

    Ultimul act de barbatie a lui ciuca ,a cerut ajutorul ursulei ! ? ! Grapini a zis ca a incurcat telefoanele , pe cei care voteaza trebuia sunati .

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro