Calul Troian din facturile de curent: energia brută s-a scumpit de peste patru ori în ultimii ani

Primul val al scumpirilor care îi vor afecta pe români va veni săptămâna viitoare, odată cu liberalizarea preţurilor electricităţii pentru consumatorii casnici. Creşterea TVA sau a impozitelor vor completa scenariul unui an în care deficitele, inflaţia şi redresarea economiei par că au fost transferate de guvernanţi în sarcina consumatorilor. În faţa liberalizării preţurilor energiei, autorităţile au tăcut, deşi rolul lor era să-i informeze pe consumatori despre motivele şi consecinţele liberalizării. Dacă despre motive a fost invocat calendarul de liberalizare a pieţei energiei, convenit încă din 2013 cu Comisia Europeană, consecinţele nu şi le-a asumat nimeni. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) transmite prin vicepreşedintele Gabriel Andronache, citat de Agerpres, că "se va uita foarte atent la modul în care se realizează preţurile pentru consumatorul final, pentru că vedem totuşi nişte diferenţe destul de mari - nu vreau să dau nume - între preţurile la anumiţi furnizori”. Pe de altă parte, sarcina ANRE este de protecţie a clienţilor finali prin monitorizarea respectării obligaţiei instituită furnizorilor de a-i informa pe consumatorii din portofoliile proprii. Ultimul raport disponibil în arhiva ANRE despre cum şi-au îndeplinit furnizorii sarcina de informare a românilor datează din iunie 2022, pentru activitatea din anul 2021.

Mai mult, "eforturile” ANRE pentru informarea a milioane de consumatori s-au rezumat la două spoturi video care promovează schimbarea furnizorilor ca principală soluţie pentru creşterea facturilor. Am urmat sugestia ANRE şi am solicitat o ofertă pe comparatorul instituţiei, pentru o perioadă de 1 an, începând cu 1 iulie 2025 (vezi foto). Am primit 16 oferte de furnizare. Cea mai bună este oferta Hidroelectrica, pentru care o factură de 100 de lei se va scumpi cu 21 de lei de săptămâna viitoare. Cea mai scumpă ofertă este dată de Entrex Services: cu peste 500% peste cea din prezent. Cum s-a ajuns aici?

• De ce s-a scumpit energia la poarta centralelor?

Piaţa energiei dezvăluie adevărate anomalii: energia produsă în centrale nucleare, hidrocentrale, centrale pe gaz sau pe cărbune a înregistrat creşteri de preţ nejustificate în ultimii ani. Chiar dacă pe Dunăre curge aceeaşi apă, iar uraniul, cărbunele şi gazul respectă aceleaşi legi ale fizicii pentru a genera electricitate, costul de producţie pentru energia care pleacă de la poarta centralelor a avut o evoluţie greu de înţeles. Astfel, în iunie 2019, preţul mediu al energiei pe PZU era de 183 de lei/MWh. În luna mai 2025, preţul mediu pe PZU a fost de 434 de lei/MWh, iar de la 1 iulie, energia pe care furnizorii o pun în costul facturilor ajunge la peste 800 de lei/MWh. Preţul energiei brute a crescut de peste patru ori, iar consumatorii sunt obligaţi să plătească aceste valori care sunt stabilite pe o aşa-zisă piaţă liberă. Veţi spune că nu s-a scumpit energia produsă, ci doar energia comercializată pe Bursă. Pe principiul că nu e vinovat cel care cere, ci cel care plăteşte acest preţ, ne putem întreba care este motivul pentru care companiile de stat au făcut oferte atât de scumpe pe OPCOM în aceşti ani? Dorinţa de a înregistra profit nu poate fi un argument bun la orice. Chiar şi pentru companiile de energie listate, dividendele împărţite acţionarilor ar trebui să fie un argument mai puţin vehiculat decât responsabilitatea pe care aceste companii o au într-un domeniu cu impact atât de puternic în economie.

• Diferenţe de la 1 leu la 5 lei/kwh în ofertele furnizorilor

Din analiza ofertelor pe care orice consumator le poate primi pe comparatorul de pe anre.ro, vedem că sunt numai două puncte din ofertă diferite în funcţie de furnizor: preţul energiei achiziţionate de furnizor (în exemplul nostru Hidroelectrica are cel mai mic preţ de achiziţie, pentru că furnizorul cumpără de la hidrocentralele proprii cu 0,6 lei/kwh). O altă companie de stat, Electrica Furnizare, are un preţ de achiziţie a energiei de 0,82 de lei/kwh, iar cel mai scump ofertant, Entrex Services, cumpără energia la 0,87 lei/kwh. Tarifele de transport, pentru serviciul de sistem, de distribuţie, taxa pe cogenerare, contravaloarea certificatelor verzi şi accizele sau TVA sunt în toate facturile la aceleaşi valori. Aceste tarife şi taxe din costul final sunt controlate tot de stat. Fie prin Codul Fiscal (iar aici ne aşteptăm la scumpiri şi după o eventuală majorare a TVA şi accizelor), fie prin intermediul ANRE (care stabileşte tarifele de transport, distribuţie, pentru serviciul de sistem sau pentru compensarea energiei verzi).

A doua componentă variabilă de la un furniuzor la altul este componenta fixă, calculată în lei pe zi. Cel mai scump furnizor din oferta exemplificată are un tarif fix de 10 lei pe zi. Mai exact, din factura de 510 lkei/lună, 300 de lei reprezintă componenta fixă pe care o pretinde furnizorul.

Dacă privim elementele care compun costul final vom observa că statul este cel care centrează şi dă cu capul în facturile noastre, atât prin taxarea directă, prin companiile sale care produc energie la preţuri de peste patru ori mai mari faţă de acum câţiva ani şi prin lăsarea consumatorului neinformat în mijlocul unei pieţe disfuncţionale. În locul preţurilor plafonate la valori de 0,68 - 0,80 lei/kWh, consumatorii vor plăti de săptămâna viitoare facturi în care energia costă între 0,94 şi 1,2 lei/kwh. În condiţiile în care preţul energiei achiziţionate de furnizor reprezintă 65% din valoarea totală a facturii (în cazul ofertei Hidroelectrica, cea mai ieftină în exemplul folosit), atunci singura soluţie pentru perioada următoare care să forţeze o scădere a preţului liberalizat este finanţarea de capacităţi noi de producţie a energiei. România are în acest moment o capacitate instalată de 8.000 MW, dar nu poate acoperi vîrfurile de consum doar din producţie proprie. La un consum de peste 7.500 de MWh, România poate produce doar 5.500 MWh. Diferenţa o importăm, iar preţurile pe bursele de energie cresc constant.