După dezvăluirile făcute de ziarul BURSA, Curtea de Conturi publică raportul de audit la Transelectrica; Instituţia a sesizat DNA pentru prejudiciile constatate

Informaţiile publicate de ziarul BURSA în articolul "Prejudicii de zeci de milioane de lei la Transelectrica, descoperite de Curtea de Conturi” au atras atenţia mass-media, fiind preluate de postrurile TV, dar şi de presa online. Mai mult decât atât, se pare că articolul din cotidianul BURSA a determinat Curtea de Conturi să facă public raportul de audit la Transelectrica despre care am scris, sesizând Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la abaterile constatate, ce intră sub incidenţa legii penale.

Curtea de Conturi a trimis încă din luna martie o scrisoare către preşedintele Directoratului Transelectrica, Ştefăniţă Munteanu, prin care îl anunţă că, potrivit Hotărârii Plenului Curţii de Conturi nr. 78/31.01.2025, pentru abaterile constatate în raportul de audit a fost sesizată DNA în vederea demarării procedurilor prealabile urmăririi penale. Ulterior, după ce am primit informaţia privind scrisoarea trimisă către Transelectrica, Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, a confirmat sesizarea trimisă către DNA, pentru prejudicii de aproape 30 milioane lei. Mihai Busuioc a mai precizat că, „în contextul eforturilor constante de transparentizare a activităţii specifice, prin Hotărârea Plenului nr. 586/05.06.2025, Curtea de Conturi a României a decis publicarea rapoartelor de audit care conţin constatări ce au stat la baza aprobării sesizării organelor de urmărire penală”.

Ce nu spune preşedintele Curţii de Conturi este faptul că, aşa cum reiese de pe site-ul instituţiei publice, abia ieri, 17 iunie, au fost publicate rapoartele respective, adică la o zi după ce ziarul BURSA a publicat articolul privitor la acestea.

Citeşte Prejudicii de zeci de milioane de lei la Transelectrica, descoperite de Curtea de Conturi

Acest lucru a fost prezentat în trecere în comunicarea pe care Directoratul Transelectrica a făcut-o către investitori pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti în urma articolului publicat de ziarul BURSA. În comunicatul respectiv, Directoratul Transelectrica susţine că raportul Curţii ar conţine doar „recomandări”, fără a stabili vreo „măsură” cu caracter executoriu, iar ideea unui prejudiciu ar fi, în esenţă, nerealistă în lipsa unei decizii a instanţei de contencios administrativ. În această cheie, Transelectrica a lăsat de înţeles că întreaga dispută este mai degrabă o chestiune de interpretare procedurală decât una de legalitate.

Cu toate acestea, documentele interne analizate de redacţia noastră, inclusiv punctul de vedere detaliat al majorităţii Directoratului Transelectrica, plângerea prealabilă transmisă Curţii de Conturi şi răspunsul ferm al acesteia conturează o imagine semnificativ mai complexă decât aceea proiectată în comunicatul către BVB.

În primul rând, chiar dacă raportul Curţii nu conţine măsuri formale de recuperare, documentul de audit notează explicit o serie de constatări considerate abateri de conformitate. Printre acestea: acordarea de prime speciale şi adaosuri salariale în lipsa unor prevederi explicite în BVC, stabilirea de indemnizaţii fixe brute lunare peste limitele legale pentru conducerea companiei, dar şi derularea unor contracte de investiţii cu abateri grave de la clauzele contractuale - toate aceste aspecte fiind considerate cu potenţial de generare a prejudiciilor, prejudicii despre care Curtea de Conturi susţine că sunt reale şi chiar le estimează pe diferite capitole în raportul de audit.

• Curtea de Conturi: Solicitarea Transelectrica de anulare în parte a constatărilor şi recomandărilor din Raportul de audit de conformitate şi a Scrisorii către management este neîntemeiată

Mai mult decât atât, în răspunsul transmis oficial companiei respective, prin care îi respinge plângerea formulată la adresa recomandărilor stabilite în urma raportului de audit, Curtea de Conturi a României arată că Transelectrica nu a furnizat suficiente elemente justificative pentru a modifica concluziile iniţiale ale auditului. Potrivit acestui răspuns, care se află în posesia ziarului BURSA, Curtea a respins punctual şi în detaliu toate argumentele Directoratului Transelectrica, de la presupusa legalitate a redistribuirii fondurilor salariale, până la interpretările privind mandatul Consiliului de Supraveghere în stabilirea beneficiilor. Curtea de Conturi a reiterat faptul că sumele plătite nu pot fi justificate doar prin acorduri sindicale sau economii bugetare, ci trebuie încadrate strict în limitele legale, ceea ce, în opinia auditorilor, nu s-a întâmplat.

În documentul respectiv, Curtea de Conturi arată: "Plângerea prealabilă, deşi a fost formulată împotriva Hotărârii Plenuluii nr.47/23.01.2025, nu conţine argumente privind nelegalitatea acestei hotărâri, nefiind motivată în fapt şi în drept. Argumentele invocate prin plângerea formulată vizează unele constatări din raportul de audit privind abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi recomandări pentru remedierea acestora din Scrisoarea către management, înscrisuri care nu fac parte din categoria actelor administrative. (...) Solicitarea de anulare în parte a constatărilor şi recomandărilor din Raportul de audit de conformitate şi a Scrisorii către management este neîntemeiată (...). Susţinerile Transelectrica SA privind constatările şi recomandărilede la punctele 1.1/5.1 din actele contestate, potrivit cărora nu au fost menţionate încălcări ale unor prevederi legale, astfel încât decizia de management şi oportunitate să poată fi calificată ca şi se prejudiciu, în opnia noastră sunt neîntemeiate având în vedere următoarele argumente. Astfel au fost încălcate dispoziţiile: ar.t4.15 alin 1 şi 2 şi art.7.2 din Contractul Colectiv de Muncă al CNTEE Transelectrica înregistrat la ITM Bucureşti sub nr. 417/28.11.2018, aplicabil în perioada 2020-2022; dispoziţiile art. 6 alin.2 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată; art.5 alin.1 şi art 40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, art.101 lit.a şi art.115 din Legea 367/2022 privind dialogul social (anterior art.148 din Legea 62/2011 privind dialogul social); punctele 9.1, 9.2.2, 9.2.4 şi 9.2.7 din OSGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice; OMFP nr.3818/30.12.2019 privind aprobarea formatului şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli al operatorilor economici, precum şi a anexelor de fundamentare a acestuia; Anexa 6.III punctul 2 şi art. 5 alin.1 din OG 119/1999, privind controlul intern şi controlul financiar-preventiv cu modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea prevederilor menţionate a condus la plata unor prime şi adaosuri nejustificate. (...) De asemenea, în plângerea formulată se susţine că economiile rezultate au fost direcţionate, cu acordul organizaţiei sindicale, la măsuri cu caracter termporar, însă entitatea nu a făcut dovada economiilor din execuţia BVC (n.red. - bugetul de venituri şi cheltuieli), primele şi adaosurile fiind acordate fără a fi prezentate documentele în care să fie evidenţiate în mod distinct economiile făcute în execuţia fondului de salarii anual prevăzut în BVC care să acopere nivelul acestora. (...) Primele cu caracter special s-au acordat unor salariaţi care au fost încadraţi în cadrul companiei în luna acordării acestora sau în cea anterioară (exemplu - salariaţii având marca 4475, 44477, 4480, 1329 şi 4455 au fost încadraţi în lunile noiembrie 2012 şi decembrie 2021 şi au beneficiat de prime în decembrie 2021), fără a fi menţionate acţiunile cu impact major realizate de aceştia în perioada de câteva zile de la angajare sau de o lună.

Aceste prime au fost acordate fără a avea la bază un document(Protocol/Note, etc.) din care să rezulte aplicarea şi respectarea criteriilor stabilite prin Protocoalele încheiate cu organizaţia sindicală (...). Tabelele prin care a fost aprobată acordarea primelor au fost întocmite anterior sau chiar în ziua în care a fost încheiat protocolul între Transelectrica şi FNSF Univers, prin care au fost stabilite criteriile de acordare ceea ce semnifică faptul că la momentul aprobării acordării nominale a primelor nu a fost efectuată o analiză asupra îndeplinirii criteriilor convenite de părţi”.

• Conducere divizată la Transelectrica în urma raportului Curţii de Conturi

Poziţia Transelectrica potrivit căreia „prejudiciile nu există în lipsa unei hotărâri judecătoreşti” ignoră faptul că, în practica auditului public extern, constatarea unui prejudiciu de către Curtea de Conturi nu echivalează cu o hotărâre judecătorească, dar nici nu are nevoie de una pentru a-şi menţine relevanţa instituţională. Este vorba despre un act constatator cu valoare de probă administrativă, care poate declanşa măsuri reparatorii sau litigii, fără să fie lipsit de autoritate până la o decizie în instanţă. În plus, însuşi faptul că au fost sesizate organele de urmărire penală, în speţă DNA, confirmă gravitatea interpretării dată de Curtea de Conturi constatărilor din raportul de audit întocmit la Transelectrica.

La nivel intern, documentele analizate arată şi o fractură în conducerea executivă a companiei Transelectrica. Doi membri ai Directoratului - Victor Moraru şi Cosmin-Vasile Nicula - au emis o opinie separată, criticând decizia majorităţii conducerii companiei Transelectrica de a contesta raportul Curţii de Conturi. Poziţia lor a fost însă taxată dur de ceilalţi membri, care i-au acuzat că se delimitează tardiv de deciziile votate anterior şi că riscă să compromită dreptul companiei de a acţiona legal în contestarea raportului.

Dincolo de aspectele contabile şi juridice, disputa dintre Transelectrica şi Curtea de Conturi pune în lumină un conflict mai amplu între exigenţele de guvernanţă corporativă şi responsabilitatea faţă de fondurile publice. Deşi compania invocă periodicitatea şi caracterul preventiv al misiunilor de audit, raportul actual scoate la iveală chestiuni recurente privind respectarea cadrului legal în administrarea unor fonduri semnificative, aspecte care nu pot fi atenuate prin simple declaraţii de transparenţă sau cooperare instituţională.

Investitorii şi publicul ar trebui să fie informaţi complet şi echilibrat, nu doar prin intermediul unor mesaje optimizate pentru a reduce impactul bursier. Realitatea juridică şi fiscală a unei companii nu poate fi redefinită prin comunicare strategică, ci doar prin clarificări solide, verificabile şi asumate pe toate palierele de către conducere.