Noul Guvern german a semnalat Franţei că nu se va mai opune la ideea ca energia nucleară să fie considerată energie din surse regenerabile în legislaţia UE. Decizia vine într-un context în care UE îşi caută independenţa energetică faţă de Rusia, dar nu vrea să mizeze totul pe cartea energiei solare şi eoliane, care depinde exact de impredictibilitatea meteorologică, adică de unul dintre efectele încălzirii globale. Europenii vor să garanteze securitatea energetică prin centrale care produc energie electrică în bandă, dar nu vor nici să renunţe la Green Deal, adică la ambiţiile Comisiei Europene de reducere a emisiilor poluante.
• Pariul verde pe reacţia nucleară
Pactul Ecologic European îţi propune ca până în 2050 UE să aibă zero emisii de gaze cu efect de seră, iar creşterea economică să fie decuplată de la utilizarea resurselor. Până atunci, producerea energiei curate va genera cel mai mare business comunitar. În 2019, când s-a lansat acest Pact Verde, investiţii anuale estimate până în anul 2030 erau de 260 miliarde de euro. În cadrul Green Deal, Comisia Europeană a propus o ţintă de 40% pentru producerea energiei din resurse regenerabile, până în 2030. Primele două economii din UE (Germania şi Franţa) au avut mult timp viziuni diferite cu privire la promovarea energiei nucleare pentru a fi atinse ţintele cu privire la emisiile de dioxid de carbon, ceea ce a întârziat elaborarea politicilor pentru combaterea schimbărilor climatice. Franţa, care îşi obţine aproximativ 70% din electricitatea sa din centrale nucleare, este principalul susţinător al energiei atomice în Europa. Germania, care şi-a închis după accidentul de la Fukusima din 2011 toate centralele nucleare, a considerat că această resursă are emisii reduse de carbon, dar nu a încadrat-o ca energie regenerabilă.
Noul cancelar german Friedrich Merz, cunoscut pentru opoziţia sa faţă de decizia fostului cancelar Merkel de a închide centralele nucleare, face o mişcare care poare relansa industria energetică, inclusiv în Germania. Prin această decizie, Germania marchează o apropiere strategică de Franţa. Într-un editorial-eveniment, semnat de Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi de cancelarul Friedrich Merz în "Le Figaro", cei doi lideri au spus că ţările lor "îşi vor realinia politicile energetice pe baza neutralităţii climatice, competitivităţii şi suveranităţii (...) Asta presupune aplicarea principiului neutralităţii tehnologice, asigurarea tratamentului non-discriminatoriu a tuturor energiilor cu emisii reduse de carbon din UE". Cu alte cuvinte, strategia energetică europeană ar putea fi redesenată de cele mai puternice economii de pe continent.
• Energia nucleară renaşte în Europa?
Energia nucleară pare că retrăieşte o perioadă de glorie în Europa. Belgia a adoptat o lege care opreşte închiderea planificată a centralelor nucleare, iar Suedia şi unele ţări din Europa Centrală intenţionează să construiască noi reactoare nucleare. În România, Nuclearelectrica este în plin proces de retehnologizare pentru Unitatea 1, construcţia reactoarelor 3 şi 4 a mai făcut câţiva paşi, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni pot creşte contribuţia nucleară în totalul energiei regenerabile de la 20% cât este în prezent, la peste 30% până în 2030. Reactoarele modulare de la Doiceşti ar putea fi gata până în 2030 şi ar contribui cu 462 MW la producţia naţională.
Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă va costa 1,9 miliarde de euro, dar la finalul ei (estimat pentru anul 2029, după aproximativ doi ani de întrerupere a reactorului) va asigura pentru încă 30 de ani viaţa celui mai constant producător de energie din Sistemul Energetic Naţional. Pentru reactoarele 3 şi 4 s-a dat startul fazei de proiectare, dar decizia finală de investiţie nu se va lua mai devreme de anul 2030. La finalul Green Deal-ului, adică în anul 2050, peste 60% din energia curată produsă în România ar putea veni din surse nucleare, fapt ce va opri eliminarea în atmosferă a 20 de milioane tone de dioxid de carbon anual.
Nuclearelectrica dispune de un ciclul nuclear integrat după preluarea fabricii de procesare a uraniului de la Feldioara. Astfel, România devine unul dintre puţinele state care deţin tot procesul de producere a energiei nucleare, de la extracţia minereului de uraniu, până la reactoarele nucleare. În plus, Nuclearelectrica este de mulţi ani în topul celor mai performanţi operatori nucleari la nivel mondial. Dintre cele 440 de reactoare nucleare funcţionale pe planetă, Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă sunt în primele 20 din lume în privinţa factorului de capacitate şi al securităţii nucleare.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.05.2025, 00:29)
Verzii germani,
inca nu au auzit de energie nucleara din surse regenerabile.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.05.2025, 01:02)
Compania Nationala de Uraniu! Do something with it!