Europa trebuie să atingă în anul 2030 un nivel de pregătire complet, capabil să descurajeze orice ameninţare, este mesajul comun transmis, ieri, de Mark Rutte - Secretarul General al NATO - şi Ursula von der Leyen - preşedinta Comisiei Europene, în deschiderea Forumului Industriei de Apărare din statele aliate.
În deschiderea evenimentului care s-a desfăşurat în siajul summitului NATO ce are loc astăzi la Haga, Mark Rutte a spus că este nevoie urgent de întărire a capacităţilor militare ale Occidentului. Într-un context geopolitic marcat de reînarmarea agresivă a Rusiei, sprijinită de tehnologia chineză şi înarmată de Iran şi Coreea de Nord, Rutte a evocat vechiul principiu roman "si vis pacem, para bellum” - „dacă vrei pace, pregăteşte-te de război” -, subliniind că descurajarea credibilă este posibilă doar printr-o apărare solidă, coerentă şi bine finanţată.
„Nu e de conceput ca Rusia, cu o economie de 25 de ori mai mică decât a NATO, să ne depăşească la producţia de armament”, a punctat Mark Rutte.
De aceea, a anunţat un nou Plan de Investiţii în Apărare, ce prevede cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, o decizie istorică ce va transforma securitatea într-un motor economic de proporţii, cu milioane de locuri de muncă create de ambele părţi ale Atlanticului. „Acum este rândul industriei să livreze - şi să o facă rapid”, a concluzionat Rutte.
Secretarul General al NATO a evidenţiat eforturile semnificative depuse de statele aliate în scopul relansării producţiei industrială de apărare: sute de linii noi au fost deschise, iar Alianţa se află pe cale să producă mai multe nave, avioane şi muniţie decât în ultimele decenii. Totodată, Mark Rutte a arătat că NATO a lansat noi proiecte multinaţionale, inclusiv pentru crearea unor poligoane de inovaţie destinate testării şi integrării tehnologiei de ultimă generaţie în structurile militare, precum şi pentru securizarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime esenţiale pentru industrie. Rutte a salutat şi extinderea flotei aeriene comune de realimentare şi evacuare, realizată în cooperare cu Uniunea Europeană, exemplu clar al unei sinergii transatlantice eficiente.
Referindu-se la Ucraina, Secretarul General al NATO a subliniat potenţialul acesteia ca putere industrială şi inovatoare, salutând investiţiile britanice recente care integrează producătorii ucraineni de drone direct în baza industrială a Regatului Unit.
În completarea acestui mesaj, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că viitorul Europei se scrie nu doar pe câmpul de luptă din Ucraina, ci şi în fabricile din întreaga Uniune. Ea a arătat că, într-un timp record, industria de apărare europeană a crescut producţia şi s-a adaptat unei noi realităţi, adică unui război de amploare, desfăşurat pe sol european. Von der Leyen a subliniat că, în faţa unei arhitecturi de securitate aflate în colaps, Europa a luat măsuri fără precedent: planul ReArm Europe, care mobilizează 650 de miliarde de euro în următorii patru ani, şi instrumentul financiar SAFE, ce oferă 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru achiziţii comune de apărare.
Preşedinta Comisiei Europene a menţionat susţinerea pe care UE o acordă pentru modernizarea sistemelor existente şi integrarea urgentă a tehnologiilor emergente, cum sunt inteligenţa artificială, sisteme de bruiaj, software de luptă şi componente dual-use. Ea a punctat că, deşi NATO stabileşte standardele şi ţintele de capabilitate, Uniunea Europeană are rolul-cheie de a crea puncte de legătură între industrii, între sectorul civil şi cel militar, dar şi între state NATO şi non-NATO. În acest sens, Ursula von der Leyen a prezentat trei priorităţi: sprijinirea start-up-urilor din apărare pentru a deveni „unicorni” europeni; facilitarea accesului la infrastructuri precum fabricile de AI şi fondurile de inovaţie; şi crearea de condiţii contractuale predictibile pentru industrie, prin achiziţii comune şi colaborări transfrontaliere.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, invitat special la forumul industriei de apărare, a spus că potenţialul producţiei industriei de apărare a Ucrainei depăşeşte 44 miliarde dolari, dar aproximativ 40% din acest potenţial nu beneficiază de finanţare adecvată. Liderul de la Kiev a mai spus că Ucraina poate produce aproximativ 8 milioane drone pe an, dar finanţarea este disponibilă pentru un număr semnificativ mai mic. El a menţionat că, în acest timp, Rusia foloseşte nu doar veniturile din petrol pentru apărarea sa, ci şi resurse din Coreea de Nord şi Iran, iar cel mai răspuns la reţeaua militară rusă este unitatea UE şi NATO cu Ucraina, bazată pe alocarea de resurse pentru fabricarea în comun de armament necesar pentru descurajarea ameninţării ruse.
• Antonio Costa: "Pregătim cel de-al optsprezecelea pachet de sancţiuni la adresa Rusiei”
La finalul intervenţiilor celor trei lideri de mai sus, într-o scurtă declaraţie de presă Antonio Costa, preşedintele Consiliului European a subliniat necesitatea demarării negocierilor de pace între Federaţia Rusă şi Ucraina.
Antonio Costa a spus: „Rusia este o ţară intercontinentală ce ameninţă Europa. (...) Urgenţa o reprezintă instaurarea păcii în Ucraina. Sunt dezamăgit că Federaţia Rusă nu se angajează în eforturile de negociere a păcii, mai ales că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost de acord cu o încetare necondiţionată a ostilităţilor, pe care Vladimir Putin a refuzat-o. În consecinţă, atât Consiliul European, cât şi Comisia Europeană vor continua să pună presiune pe Rusia şi vă anunţ că pregătim cel de-al optsprezecelea pachet de sancţiuni împotriva acestei ţări, pachet ce va fi adoptat în curând”.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 25.06.2025, 07:32)
Vîjeu o vîndut 8400# TELuri, o cumpărat ETL.PA cu 2,5EUR, o vîndut cu 3,7 — 4.1EUR, o plătit 0,9% impozit către Sweden și 0,4% către FTT:ul lui Macron și are tot dreptul moral să înjure ”polul de dreapta”, ”dreapta coagulată” pentru că e plină de stîngăcisme rumenești și cretinisme liberale stîngace !