Cât mai poate susţine BCE "miracolul" economic din Spania?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional / 28 iunie 2016

Cât mai poate susţine BCE "miracolul" economic din Spania?
CĂLIN RECHEA

Referendumul din Marea Britanie a trecut în istorie şi, odată cu eliminarea unei incertitudini, a introdus numeroase altele cu privire la viitorul UE, dar şi al zonei euro. Problema Greciei a fost "rezolvată" şi ea, prin noi împrumuturi care să acopere datorii către aceiaşi creditori, iar BCE a deschis din nou robinetul lichidităţii pentru băncile elene.

Acum a venit rândul Spaniei să capteze atenţia publică, după o perioadă de calm relativ pe scena politică, odată cu noile alegeri parlamentare din 26 iunie 2016.

Scrutinul anterior a avut loc la 20 decembrie 2015 şi a condus la formarea celui mai fragmentat Parlament din istoria Spaniei, iar forţele politice reprezentate nu au reuşit să ajungă la un consens pentru numirea unui nou guvern.

Mariano Rajoy a rămas premier interimar în ultimele şase luni.

Performanţa economică din ultimii ani a ţării iberice ar fi trebuit să asigure majoritatea Partidului Popular, însă alegătorii fie că manifestă o confuzie ridicată cu privire la meritele fostului guvern sau nu cred în "miracolul" economic.

Oare despre ce fel de miracol poate fi vorba, când datoria publică şi-a continuat creşterea accentuată, pe fondul unor deficite bugetare scăpate de sub control? Cu toate acestea, finanţarea deficitelor nu a fost o problemă, în condiţiile în care programul de relaxare cantitativă al BCE a dus costurile la minime istorice.

Datele recente de la Banca Spaniei arată că datoria publică a ţării a crescut până la 1,095 trilioane de euro în T1 2016 (vezi graficul din pagina 1) şi reprezintă 101% din PIB.

Economia a ieşit din recesiune în a doua jumătate a anului 2013, dar creşterea înregistrată de atunci nu a fost suficientă pentru atingerea nivelului maxim al Produsului Intern Brut înregistrat în 2008 (vezi graficul 2).

Datele de la Eurostat arată că PIB-ul nominal al Spaniei a fost în 2015 cu 3,1% sub cel din 2008, iar PIB-ul real cu 4,1% mai mic. În aceeaşi perioadă, datoria publică a crescut cu 143,8%.

Dar această creştere, în special în ultimii doi ani, a beneficiat de impactul pozitiv al scăderii preţului petrolului. O analiză recentă de la banca de investiţii Natixis arată că avansul cumulat al PIB-ului Spaniei între T1 2014 şi T1 2016 a fost de 6,2%, iar fără scăderea preţului petrolului ar fi fost de 3,5%. "O creştere a preţului petrolului va avea un impact negativ puternic asupra creşterii economice a Spaniei" este concluzia analiştilor de la Natixis.

În urma deciziei Comisiei Europene de a prelungi perioada pentru reducerea deficitului bugetar sub 3%, atât în cazul Spaniei cât şi al Italiei, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, a declarat că "nu este momentul potrivit, din punct de vedere economic sau politic, pentru a face acest pas".

Pasul se referă, bineînţeles, la aplicarea unei amenzi de 0,2% din PIB pentru depăşirea repetată a pragului deficitului bugetar.

Premierul Rajoy şi-a început mandatul, în 2012, cu un deficit bugetar de 10,4% din PIB, iar ulterior deficitul nu a coborât sub 5%, depăşind semnificativ inclusiv propriile ţinte ale guvernului de la Madrid.

În 2012 şi 2013, Comisia Europeană a relaxat condiţiile impuse Spaniei din acest punct de vedere, dar încă aşteaptă îndeplinirea promisiunilor de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar al Spaniei a fost de 5,1% din PIB, în condiţiile în care ţinta guvernamentală a fost de 4,2%.

Din păcate, deficitul bugetar şi datoria publică nu sunt singurele probleme ale Spaniei. Mai există, printre altele, sistemul bancar deosebit de fragil şi Catalonia, cea mai bogată regiunea autonomă a ţări, care se încăpăţânează să urmeze calea independenţei.

Disputa dintre autorităţile catalane şi cele de la Madrid a luat forme curioase în ultimele luni. În martie 2016, cotidianul El Confidencial scria că "Fitch pune sub semnul întrebării capacitatea Cataloniei de a-şi onora datoriile pe termen scurt", în condiţiile în care trebuie plătite până la sfârşitul anului dobânzi şi principal de 4,627 miliarde de euro, reprezentând circa 25% din veniturile totale ale regiunii semiautonome.

În comunicatul de presă al agenţiei de rating se arată că regiunea spaniolă încearcă să transforme datoriile pe termen scurt în datorii pe termen lung, în condiţiile în care "datoriile pe termen lung ale Cataloniei sunt plătite şi controlate de guvernul central, prin intermediul mecanismelor de lichiditate destinate susţinerii comunităţilor autonome".

Un articol Bloomberg de atunci arăta că "autorităţile catalane flirtează în mod deliberat cu default-ul pentru a forţa statul spaniol să susţină financiar regiunea", conform unor surse anonime.

În perioada următoare, această dispută s-a temperat până aproape de dispariţie, în condiţiile în care nimic nu mai trebuia să deranjeze campania autorităţilor britanice şi a celor europene pentru rămânerea Marii Britanii în UE.

Criza politică din Spania va lua sfârşit după noile alegeri, după cum indică un articol recent de la Bloomberg, unde se arată că "socialiştii şi partidul de centru-stânga Ciudadanos par să fie gata pentru susţinerea unui guvern condus de Partidul Popular".

Conform unui sondaj de luna trecută, preluat de Financial Times, Partidul Popular ar obţine 29,2% din voturi, Partidul Socialist 21,2%, iar Ciudadanos 14,6%. Locul al doilea în preferinţele alegătorilor este ocupat de Unidos Podemos, cu 25,6% din intenţiile de vot.

Singurul obstacol în calea realizării coaliţiei este actualul premier Mariano Rajoy, care doreşte să conducă şi guvernul viitor, dar "presiunea asupra PP va fi înspăimântătoare", iar partidul va găsi o cale să-l "promoveze" altundeva pe Rajoy.

Printr-o "coincidenţă" fericită, la întâlnirea Grupului Bilderberg din acest an, pe lângă nume din mediul de afaceri, cum este Cesar Alierta, preşedintele Telefonica, Ana Botin, preşedintele executiv al Băncii Santander şi Juan Luis Cebrian, preşedintele grupului media PRISA, a participat şi Luis Garicano, profesor de economie la London School of Economics şi consilier al partidului Ciudadanos.

În aceste condiţii se poate spune, aproape cu certitudine, că Rajoy nu va reprezenta un obstacol în calea formării unei coaliţii de guvernare.

O relativă stabilitate politică nu este, însă, o condiţie suficientă pentru stabilizarea perspectivelor Spaniei, iar BCE nu va mai putea susţine singură "miracolul" său economic.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Bce fara UK o sa mai poata sustine Grecia, Italia, Spania ca tari si cu sistemele lor bancare care sunt in faliment nedeclarat din 2007.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

07 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9186
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6835
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9766
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7021
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.0437

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro