Curtea Constituţională a amânat, după peste trei ore de dezbateri, pronunţarea asupra legii Guvernului Bolojan privind majorarea vârstei de pensionare şi reducerea pensiilor magistraţilor, stabilind ca verdictul să fie anunţat duminică, 28 decembrie, la ora 13:00, potrivit instituţiei.
Noua dată intervine exact la o lună după termenul până la care România trebuia să adopte modificările, condiţie necesară pentru deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR.
În sesizarea transmisă CCR, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, susţine că legea discriminează magistraţii în raport cu alte categorii beneficiare de pensii de serviciu, încalcă independenţa justiţiei, elimină în fapt pensia de serviciu şi contravine standardelor europene stabilite de CJUE şi CEDO. ICCJ acuză şi folosirea unor termeni neclari, existenţa unor lacune legislative şi încălcarea principiului previzibilităţii în materie juridică.
Instanţa supremă contestă şi caracterul urgent al proiectului, susţinând că Guvernul a fundamentat artificial necesitatea intervenţiei, invocând în mod eronat jaloanele PNRR şi fără a prezenta date economice care să justifice adoptarea rapidă a legii.
Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua oară asupra aceluiaşi pachet legislativ. Actul normativ prevede creşterea graduală a vârstei de pensionare a magistraţilor până la 65 de ani, instituirea până la 31 decembrie 2026 a unei vârste minime de pensionare de 49 de ani şi impunerea unei vechimi totale de 35 de ani. Pensia de serviciu ar urma să fie stabilită la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni de activitate şi plafonată la 70% din ultimul venit net, înainte de pensionare.
În prezent, pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Prima variantă a legii a fost declarată neconstituţională în octombrie, fiind adoptată fără respectarea termenului legal de aşteptare a avizului consultativ al CSM.
Decizia CCR survine la o zi după publicarea documentarului Recorder „Justiţie capturată”, care prezintă situaţii concrete în care inculpaţi cu influenţă politică sau economică, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de prescrierea dosarelor. Materialul jurnalistic indică schimbări repetate ale completurilor de judecată chiar înainte de pronunţarea sentinţelor şi accusează un formalism excesiv ce ar paraliza funcţionarea sistemului judiciar.
În investigaţie au fost intervievaţi procurorul militar Liviu Lascu, fostul şef al DNA Crin Bologa, precum şi doi magistraţi sub anonimat, care denunţă centralizarea puterii şi blocajele din sistem.





























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.12.2025, 18:24)
Trebuie că magistrații să revină cu picioarele pe pământ....