Cererea globală de aur s-a menţinut solidă în ultimul deceniu, alimentată de consolidarea rezervelor băncilor centrale, cererea de investiţii şi de bijuterii, arată o analiză visualcapitalist.com, care prezintă cele mai importante ţări producătoare de aur din 2010 până în 2024, evidenţiind evoluţia acestora în domeniu.
În timp ce unele ţări şi-au crescut semnificativ producţia de profil, altele au înregistrat scăderi notabile, conform datelor Consiliul Mondial al Aurului (WGC).
• China inveseşte pe termen lung în infrastructura minieră
China a fost principalul producător global de aur vreme de mai bine de un deceniu, potrivit sursei citate. Aceasta notează că, în 2024, ţara asiatică a produs 380 de tone de aur, în creştere cu doar 8% faţă de cele 351 de tone din 2010. În ciuda creşterii modeste, dominaţia sa reflectă investiţiile pe termen lung în infrastructura minieră şi de rafinare internă. Industria minieră susţinută de stat a Chinei contribuie, de asemenea, la izolarea acesteia de volatilitatea globală.
• Rusia şi Canada câştigă teren
Rusia, aflată pe locul al doilea în clasament, şi-a sporit producţia de aur cu 63% din 2010, ajungând la 330 de tone în 2024. Această creştere este determinată de investiţiile mari în proiecte miniere şi de o concentrare strategică pe consolidarea rezervelor naţionale. Urmează Australia, cu 284 de tone în 2024, mai mult cu11% faţă de cantitatea extrasă în 2010: 257 de tone. În schimb, Canada, plasată pe poziţia a patra, a înregistrat cea mai mare creştere în rândul primelor cinci ţări producătoare, de 98% - de la numai 102 tone în 2010, la 202 tone în 2024.
• Producţia de aur a SUA, în declin
SUA reprezintă singurul producător din primii cinci care a înregistrat un declin al cantităţii de aur extrase. În 2024, SUA au produs 158 de tone, faţă de 231 de tone în 2010 - o scădere de 32%. Reglementările de mediu, cantităţile inferioare de minereu şi închiderea minelor principale au contribuit la acest declin, împingând SUA pe locul al cincilea la nivel global.
• WGC: Băncile centrale preferă pentru rezerve aurul, în detrimentul dolarului
Băncile centrale din întreaga lume se aşteaptă ca ponderea deţinerilor de aur în rezervele lor să crească în următorii cinci ani, în timp ce ponderea dolarului în rezervele lor ar urma să scadă, conform unui studiu publicat vara aceasta de Consiliul Mondial al Aurului (WGC), citat de Reuters.
La studiul WGC au participat 73 de bănci centrale, iar 76% dintre acestea se aşteaptă ca deţinerile lor de aur să crească în următorii cinci ani, comparativ cu 69% anul trecut. Aproape trei sferturi dintre respondenţi se aşteaptă ca rezervele băncilor centrale denominate în dolari să fie mai reduse în următorii cinci ani, comparativ cu 62% anul trecut, notează Agerpres.
Cererea de aur din partea băncilor centrale a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în pofida preţului record al metalului galben.
”Performanţa aurului în timpul perioadelor de criză, diversificarea portofoliilor şi acoperirea riscurilor privind inflaţia sunt motivele pentru majorarea rezervelor de aur în viitor”, menţionează WGC.
Băncile centrale au acumulat peste 1.000 tone de aur în fiecare din ultimii trei ani, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă de la media de 400 - 500 tone din deceniul precedent. ”Această accelerare semnificativă a ritmului acumulării de aur vine în contextul incertitudinilor economice şi geopolitice”, precizează WGC.
Potrivit WCG, 95% dintre respondenţi cred că rezervele de aur ale băncilor centrale vor creşte în următoarele 12 luni, comparativ cu 81% anul trecut, în timp ce Banca Angliei (BoE) rămâne locul preferat pentru depozitarea rezervelor de aur ale băncilor centrale.
Conflictele comerciale potenţiale şi taxele vamale au fost citate de 59% din băncile centrale ca relevante pentru gestionarea rezervelor lor. ”O pondere mai mare, de 69%, se înregistrează în rândul băncilor centrale de pe pieţele emergente, în timp ce în cazul economiilor avansate ponderea este de 40%”, a informat Consiliului Mondial al Aurului.
Băncile centrale sunt a treia mare categorie de cumpărători de aur, după sectoarele bijuteriilor şi investiţiilor, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul mondial de metal galben. În mod obişnuit, achiziţiile de aur ale băncilor centrale sunt influenţate de evoluţia preţurilor, cumpărând când preţul scade şi reducând achiziţiile când preţurile cresc.
Cotaţia spot a aurului era de circa 3.825 dolari uncia ieri, mai mare cu peste 1,7% faţă de ziua anterioară, iar cea futures (cu termen în decembrie), de 3.858,30 dolari uncia la Comex New York, în urcare cu 1,3% la ora locală 07.56.
Opinia Cititorului