China şi Statele Unite au împins datoria globală către un nou record

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 19 mai

"Pe măsură ce efectele în lanţ ale războiului din Ucraina vor contribui la perturbarea activităţilor din economia globală, este de aşteptat o temperare semnificativă a creşterii economice în acest an, cu implicaţii adverse pentru dinamica datoriilor". (Raportul GDM, IIF)

Călin Rechea

Datoria globală a crescut cu 3,3 trilioane de dolari în T1 2022, până la un nou nivel record, de 305,3 trilioane de dolari, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF).

La creşterea de 3,3 trilioane de dolari, China a contribuit cu 2,5 trilioane de dolari, în timp ce contribuţia SUA a fost de 1,8 trilioane.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, de 87,6 trilioane de dolari, a scăzut cu 15 puncte procentuale faţă de maximul înregistrat în T1 2021, până la 348,4%, pe fondul declinului puternic de la nivelul economiilor dezvoltate, cu 20,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 408,7%. Valoarea nominală a datoriilor totale din economiile dezvoltate a crescut cu 2,3 trilioane de dolari, până la 206,7 trilioane.

Ponderea datoriilor totale din economiile emergente a scăzut cu 5,9 puncte procentuale în acelaşi interval, până la 247,6% din PIB, în condiţiile în care valoarea nominală a datoriilor a urcat până la un nou record, de 98,6 trilioane de dolari, de la 89 de trilioane în T1 2021.

Povara datoriilor a scăzut semnificativ în zona euro în T1 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 26,5 puncte procentuale, până la 394,5% din PIB, pe fondul scăderilor înregistrate în toate sectoarele analizate de IIF. Astfel, ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB a scăzut cu 2,9 puncte procentuale, până la 59,6%, iar ponderea datoriilor companiilor nefinanciare a scăzut cu 5,3 puncte procentuale, până la 110,6%. Ponderea datoriilor guvernamentale a scăzut cu 10,6 puncte procentuale, până la 112,6% din PIB.

Cele mai mari creşteri ale ponderii datoriilor în PIB s-au observat în Vietnam, Thailanda şi Coreea de Sud.

Din punct de vedere al repartizării pe sectoare, cea mai mare creştere anuală s-a observat la nivelul datoriilor companiilor nefinanciare, de 4,6 trilioane de dolari, până la 90,6 trilioane în T1 2022 (98,8% din PIB-ul global).

Datoriile guvernamentale au crescut cu 4 trilioane de dolari, până la 88,3 trilioane (103,2% din PIB), în timp ce datoriile gospodăriilor au crescut cu 2,7 trilioane, până la 57 de trilioane (63,9% din PIB).

Datoriile sectorului financiar au înregistrat cea mai mică creştere anuală, de 0,6 trilioane de dolari, până la 69,6 trilioane, respectiv 82,5% din PIB-ul global.

Economiştii de la IIF avertizează că presiunile vor creşte semnificativ asupra deficitelor bugetare şi datoriilor publice, pe fondul creşterii costurilor de finanţare, în condiţiile în care povara datoriilor guvernamentale la nivel global a crescut cu 14 puncte procentuale faţă de perioada premergătoare pandemiei, echivalentul a 17,4 trilioane de dolari, până la 103,2% din PIB în T1 2022.

În plus, creşterea puternică şi volatilitatea preţurilor materiilor prime ar putea forţa anumite guverne să crească cheltuielile bugetare pentru a preveni mişcările sociale, o acţiune care "ar fi deosebit de dificilă mai ales pentru economiile emergente care nu mai au spaţiu fiscal pe fondul creşterii dobânzilor".

Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă o problemă majoră şi pentru companiile nefinanciare în contextul creşterii dobânzilor. "Creşterea costurilor de finanţare şi a riscurilor geopolitice a condus la reducerea valorii de piaţă a companiilor listate la bursă cu 16 trilioane de dolari de la începutul anului curent", se arată în analiza de la IIF.

Cu toate acestea, autorii raportului consideră că preţurile acţiunilor companiilor nefinanciare sunt încă prea ridicate pentru actualul context economic, financiar şi geopolitic şi mai subliniază că o treime dintre firmele mici din economiile dezvoltate au dificultăţi în acoperirea cheltuielilor cu dobânzile.

Aceste cheltuieli reprezintă o problemă majoră şi pentru guverne. Conform estimărilor de la IIF, ponderea cheltuielilor cu dobânzile în veniturile bugetare de la nivelul economiilor emergente va urca până la circa 10%, după ce a fost atins un minim de circa 6% în 2011. La nivelul economiilor dezvoltate, această pondere va urca rapid de la circa 3% până la circa 6% în următorii patru ani.

La nivelul economiilor emergente mai există şi un motiv suplimentar de îngrijorare, respectiv incertitudinea din jurul datoriilor ascunse.

"Raportarea insuficientă a obligaţiilor de rambursare a datoriilor publice, informaţiile foarte limitate privind datoriile contingente şi utilizarea pe scară largă a clauzelor de confidenţialitate reprezintă principalele obstacole care conduc la formarea asimetriilor informaţionale între creditori şi debitori", se arată în raportul GDM, iar aceste asimetrii înseamnă costuri de finanţare mai mari şi limitarea accesului la pieţele private de capital pentru debitorii din economiile emergente.

În raportul IIF se subliniază că reducerea poverii datoriilor a fost determinată de "creşterea puternică a PIB-ului în termeni nominali, care a reflectat creşterea accelerată a inflaţiei".

Autorii avertizează, însă, că "pe măsură ce efectele în lanţ ale războiului din Ucraina vor contribui la perturbarea activităţilor din economia globală, este de aşteptat o temperare semnificativă a creşterii economice în acest an, cu implicaţii adverse pentru dinamica datoriilor".

În acelaşi timp, acţiunile băncilor centrale orientate către atenuarea presiunilor inflaţioniste vor conduce la "creşterea costurilor de finanţare şi exacerbarea vulnerabilităţilor induse de un nivel ridicat al datoriilor", iar "impactul poate fi foarte sever pentru debitorii din economiile emergente care nu dispun de o bază a investitorilor suficient de diversificată", după cum se mai arată în raportul de la Institute of International Finance.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. pai datoria globala e 320% din PIB ul global si ce? ...tiparnita baga lemne si duduie.....necazul e ca numai pt grangurii lumii.

    Si???? Pe cine intereseaza datoria globala? De zeci de ani lumea traieste pe datorie. Doar dobitocul de Ceusescuva crut sa fie pe zero si cu ce s- a ales? Asa xa... chelnar o bere rece si trece-o pe caiet. Iti platesc la salariu sau .... niciodata

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Iun. 2022
Euro (EUR)Euro4.9430
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7005
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9319
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7237
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.3717

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Centro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro