Cine finanţează datoria americană: 81% din titlurile de stat sunt deţinute de investitori interni şi străini

SUA se bazează pe o gamă largă de cumpărători de titluri de stat, precum instituţii interne, guverne străine şi propria bancă centrală, ca să-şi poată finanţa deficitele tot mai mari.

O analiză visualcapitalist.com arată cine finanţează datoria americană de 39 de trilioane de dolari şi cât din aceasta este deţinută de investitori interni, respectiv externi, conform datelor furnizate de Trezorerie, Comitetul Economic Comun al SUA şi Rezerva Federală, valabile în 19 martie 2026.

Din cele 39 de trilioane de dolari care reprezintă datoria brută a Statelor Unite, 31,4 trilioane de dolari (81%) sunt deţinute de investitori interni şi străini. Restul de 7,6 trilioane de dolari (19%) reprezintă datoria intraguvernamentală, reflectând tranzacţiile guvernamentale interne. Acest total este de aproximativ două ori mai mare decât averea combinată a primilor 20 de miliardari din lume.

Datoria deţinută de public reprezintă ceea ce SUA datorează investitorilor externi şi influenţează direct ratele dobânzilor, costurile de împrumut şi pieţele financiare. Prin contrast, datoria intraguvernamentală reprezintă banii pe care guvernul şi-i datorează sieşi, în principal prin programe precum cel de Securitate Socială.

• Fondurile mutuale şi cele de pensii - cei mai mari deţinători de datorie publică americană

Fondurile mutuale şi cele de pensii sunt cei mai mari deţinători de datorie publică a SUA (6,6 trilioane de dolari), reflectând o cerere puternică de active sigure şi lichide. Rezerva Federală deţine 4,4 trilioane de dolari în bilanţul său, mai mult decât primii trei creditori străini - Japonia, Marea Britanie şi China - la un loc.

În rândul persoanelor fizice, Warren Buffett, prin intermediul companiei sale Berkshire Hathaway, este cel mai mare deţinător neguvernamental de titluri de trezorerie americane, cu 339 de miliarde de dolari în ultimul trimestru din 2025.

• Ce înseamnă datoria mare a SUA pentru cetăţeanul american

SUA se numără printre primele zece ţări cu cele mai mari datorii la nivel global în ceea ce priveşte raportul datorie/PIB, iar datoria sa creşte cu aproximativ 1 trilion de dolari la fiecare trei luni. Această tendinţă poate afecta nivelul de trai al americanilor, notează sursa citată. Pe măsură ce datoria creşte, o parte mai mare din bugetul federal este alocată plăţilor de dobânzi, ceea ce elimină cheltuielile pentru priorităţi precum infrastructura, apărarea şi programele sociale. Datoria excesivă poate frâna majorarea salariilor şi crearea de locuri de muncă, contribuind în acelaşi timp la creşterea dobânzilor, ceea ce face ca împrumuturile, creditele ipotecare şi datoriile pe cardurile de credit să fie mai scumpe.

Pe măsură ce datoria naţională continuă să crească, componenţa şi proprietatea acesteia rămân esenţiale pentru înţelegerea riscurilor la adresa pieţelor financiare şi a economiei în general, conchide sursa citată.

• Europa şi Japonia conduc achiziţiile străine de titluri de stat americane

Principalele ţări care au cumpărat obligaţiuni de trezorerie americane din noiembrie 2024 până în noiembrie 2025, atât în ceea ce priveşte valoarea în dolari americani, cât şi variaţia procentuală a deţinerilor lor, sunt Marea Britanie, Belgia şi Japonia, fiecare cu achiziţii ce depăşesc 115 miliarde de dolari, conform visualcapitalist.com. Regatul Unit a condus aceste achiziţii, cu aproape 122 de miliarde de dolari (+16% anual) în perioada menţionată, urmat de Belgia (119,7 miliarde de dolari; + 33%) şi Japonia (115,5 miliarde de dolari; +11%). Canada şi Norvegia se plasează pe locurile patru şi cinci, cu 99,8 miliarde de dolari (+27%), respectiv 56,3 miliarde de dolari (+35%). Împreună, aceste cinci ţări au reprezentat aproximativ 65% din totalul achiziţiilor de 786 de miliarde de dolari.

Sursa citată menţionează că, în cazul Belgiei, creşterea de 33% este în mare parte tehnică: Bruxelles-ul găzduieşte Euroclear, casă de compensare care deţine obligaţiuni în numele investitorilor din Europa. Prin urmare, numărul poate indica unde este deţinută datoria, mai degrabă decât cine a achiziţionat-o efectiv. Aceeaşi logică se aplică şi altor centre financiare, precum Regatul Unit, Insulele Cayman şi Luxemburg.

În clasamentul menţionat, locurile 6-10 arată astfel: Franţa (43,5 miliarde de dolari; +13%), Emiratele Arabe Unite (30,3 miliarde de dolari; +41%), Taiwan (26,5 miliarde de dolari; +9%), Insulele Cayman (22,1 miliarde de dolari; +5%), Israel (20,2 miliarde de dolari; +23%).

• Ponderea Chinei în titlurile de trezorerie americane - la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani

China îşi reduce continuu deţinerile de datorie publică americană, iar o postare a furnizorului de analize The Kobeissi Letter, pe reţeaua X, arată că ponderea ţării asiatice în totalul deţinerilor străine de titluri americane a ajuns la 7,3%, cel mai scăzut nivel din 2001 până în prezent, conform economictimes.indiatimes.com. Această pondere era mult mai mare înainte - de 28,8% în iunie 2011, spre exemplu, ceea ce înseamnă că a scăzut cu aproximativ 21,5 puncte procentuale de atunci.

China deţine în prezent aproximativ 683 de miliarde de dolari în obligaţiuni de trezorerie americane, cel mai scăzut nivel de după 2008. Asta înseamnă că ţara din Asia a vândut aproximativ jumătate din obligaţiunile americane pe care le-a cumpărat între 2000 şi 2010.

Deţinerile Chinei de datorii americane au atins un vârf în 2013, iar micşorarea continuă a acestora este cauzată de reducerea dependenţei financiare a Beijingului de Statele Unite. Oficialii din domeniu spun că acest lucru ajută şi la reducerea riscului în cazul în care pieţele devin instabile.