Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”

Cine îi supraveghează pe supraveghetori, cine îi auditează pe auditori şi cine îi prinde pe hoţi?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

Cine îi supraveghează pe supraveghetori, cine îi auditează pe auditori şi cine îi prinde pe hoţi?
Călin Rechea

În 3 septembrie 2018 preţul acţiunilor companiei Wirecard a atins maximul istoric de 195,5 euro la Bursa din Frankfurt. În 17 iunie 2020 preţul acţiunilor WDI a fost de 104,5 euro, iar la sfârşitul săptămânii trecute cotaţia de închidere a fost de 3,3 euro, după ce a fost atins un minim de 1,4 euro în 26 iunie 2020 (vezi graficul).

Acţiunile companiei de plăţi, cea mai importantă din sectorul fintech al Germaniei, au fost incluse în DAX 30 în septembrie 2018, în locul acţiunilor Commerzbank, şi vor rămâne acolo încă două luni, până la noua revizuire anuală a structurii indicelui.

În condiţiile în care structura Wirecard a inclus şi o bancă, întreaga acţiune de reglementare şi supraveghere a fost desfăşurată de BaFin (Autoritatea Federală de Supervizare Financiară).

Tocmai această autoritate a refuzat să treacă la verificarea amănunţită a companiei în urma unor dezvăluiri din Financial Times, care au fost publicate prima dată cu circa un an şi jumătate în urmă.

Istoria cazului Wirecard din FT arată că au fost semnalate nereguli şi înainte de 2017, inclusiv acuzaţii privind spălarea banilor, însă un audit complet realizat de EY în 2017 "a revitalizat entuziasmul investitorilor", iar acţiunile WDI şi-au dublat preţul.

În ianuarie 2019, Financial Times a publicat un articol despre declanşarea unei investigaţii a companiei în Singapore, iar Wirecard nu a întârziat să eticheteze dezvăluirea drept "ştire falsă". Tot atunci, BaFin a pornit o anchetă a publicaţiei FT, care a fost acuzată de manipularea pieţei.

În februarie 2019, BaFin a anunţat interdicţia de vânzare short a acţiunilor WDI pentru două luni, după căderea preţului sub 100 de euro. Motivaţia deciziei a inclus "importanţa companiei pentru economie" şi "ameninţarea serioasă la adresa încrederii de pe piaţă", după cum scrie Financial Times.

Incertitudinea din jurul companiei s-a risipit în a doua jumătate a lunii iunie 2020, pe fondul unor întârzieri masive ale publicării rezultatelor financiare auditate pentru 2019.

În 16 iunie 2020, două bănci din Filipine, BPI şi BDO, au anunţat auditorul EY că sume de 1,9 miliarde de euro sunt fictive, iar peste două zile lipsa a fost anunţată de Wirecard. Ulterior compania a recunoscut că situaţiile financiare anterioare nu sunt de încredere iar directorul executiv Markus Braun a fost arestat.

Conform unor surse anonime citate de Reuters, compania are şi datorii de circa 3,5 miliarde, care nu pot fi plătite şi trebuie şterse de băncile creditoare, în condiţiile în care "o sursă apropiată de creditori a declarat că două treimi din veniturile anilor recenţi au fost false".

Oare cum a fost posibil aşa ceva, mai ales când gigantul EY a fost auditor al companiei încă din 2008? Mai mult, ce încredere mai pot avea investitorii în rezultatele financiare auditate ale unor mari bănci internaţionale care sunt semnate tot de EY?

Cine îi auditează pe toţi cei patru mari auditori, beneficiari ai unei poziţii privilegiate pe piaţă, în condiţiile în care primesc autorizarea aproape exclusivă din partea băncilor centrale pentru verificarea situaţiilor financiare în sistemele bancare?

După cum mai scrie FT, timp de peste trei ani EY nu a cerut informaţii despre conturile Wirecard de la o bancă din Singapore, în ceea ce este descrisă drept "o procedură de rutină". Au uitat pur şi simplu auditorii sau a fost vorba despre altceva.

"EY s-a bazat pe documente şi capturi de ecran oferite de terţi sau chiar de Wirecard", mai scrie Financial Times, iar un auditor senior de la o firmă concurentă a declarat că "obţinerea confirmărilor independente privind conturile bancare este echivalentul unei zile de training la şcoala de audit".

Acum EY trebuie să justifice în faţa justiţiei de ce a eşuat în descoperirea fraudei de la Wirecard, considerată cea mai mare din Germania postbelică, în condiţiile în care acţionarii Wirecard au lansat un proces pentru recuperarea pierderilor.

"Am monitorizat Wirecard încă din 2008 şi am adunat foarte mult material. A fost evident de la început că ceva nu este în regulă", a declarat un avocat al investitorilor pentru FT.

Nu a apărut nimic, deocamdată, despre posibilitatea acţionării în justiţie şi a instituţiei de supraveghere a pieţelor financiare din Germania şi nicăieri în istoricul Wirecard prezentat de Financial Times nu apar informaţii cu privire la eventuale scuze oferite de BaFin pentru acuzaţiile nefondate lansate la adresa ziarului.

În schimb, autoritatea de supraveghere din Germania a pornit o extraordinară campanie de disculpare, care a depăşit pragul ridicolului, în condiţiile în care autorităţile europene analizează opţiunea investigării BaFin.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, a cerut să se verifice dacă BaFin nu "a încălcat legile Uniunii", deoarece cazul poate avea implicaţii extrem de negative şi pe termen lung asupra încrederii investitorilor în UE, conform unui articol din FT. Nimeni nu crede că o astfel de anchetă va avea vreun rezultat.

Reacţia iniţială a conducerii BaFin a părut desprinsă din "Casablanca", unde căpitanul Renault se declara şocat de existenţa jocurilor de noroc ilegale din cafeneaua lui Rick, în timp ce îşi primea banii câştigaţi.

Felix Hufeld, preşedintele BaFin, a declarat recent că "a fost vorba despre un caz clasic de comportament criminal", după cum scrie The Telegraph. Pe marginea articolului, un cititor s-a grăbit să sublinieze că există cel puţin un aspect "pozitiv" în toată povestea: "acum ştiţi ce firmă de audit să angajaţi dacă plănuiţi o fraudă financiară majoră".

În urma "eşecului" supraveghetorilor germani au apărut numeroase propuneri de reformare a activităţilor de supraveghere, iar cea mai absurdă a venit de la Lorenzo Bini Smaghi, preşedintele Societe Generale şi fost membru al conducerii executive a BCE.

Bini Smaghi susţine că este nevoie de un singur supraveghetor al pieţelor financiare la nivel european, fără să ia în considerare gradul extrem până la care poate ajunge sentimentul de falsă siguranţă al utilizatorilor de servicii financiare şi al investitorilor.

Iar apoi, cum poate fi "uitat" principiul "uşilor rotative" între supraveghetori şi supravegheaţi, perfect ilustrat de cazul recent al fostului director executiv al Autorităţii Bancare Europene (EBA), care s-a "transferat" pe poziţia de director executiv al principalului grup de lobby bancar, Association for Financial Markets in Europe (AFME)?

Fostul bancher Martin Hutchinson a scris recent pe site-ul său că "până şi supraveghetorii din Germania sunt inutili". În opinia sa, "dacă cineva poate face un cadru de reglementare şi supraveghere să funcţioneze, atunci germanii sunt aceştia", iar scandalul din jurul Wirecard arată că problema ar putea fi, de fapt, alta: "reglementările nu pot detecta frauda".

Concluzia lui Hutchinson este că "reglementarea pieţelor financiare este inutilă", deoarece "nu oferă o protecţie semnificativă pentru consumatori sau contrapartide".

De asemenea, fostul bancher subliniază că aceasta nu înseamnă revenirea la "legea junglei", în condiţiile în care sunt aplicate o serie de reforme radicale, dintre care cea mai importantă se referă la politica dobânzilor.

În condiţiile în care băncile centrale au impus o tendinţă descedentă pentru dobânzi în ultimele decenii, preţurile activelor financiare au înregistrat creşteri incredibile, după cum subliniază Hutchinson, iar aceasta a făcut "ingineria financiară" mai profitabilă decât investiţiile productive şi inovaţia.

O creştere a dobânzilor ar avea ca efect reducerea atractivităţii sectorului financiar, în opinia fostului bancher, iar printre efecte ar fi reducerea semnificativă a numărului cazurilor de fraudă.

Dincolo de efectul curativ al unor dobânzi normalizate, însănătoşirea completă la nivelul serviciilor financiare, în special la nivelul celor de importanţă sistemică, nu este posibilă fără o aplicare dură a principiului "pielea în joc", corespunzător unei răspunderi materiale şi penale puternice, atât pentru supraveghetori cât şi pentru auditori.

Orice altă încercare de "reformă", care nu include liberalizarea completă a pieţei auditului financiar şi principiul răspunderii extinse, este inutilă şi deosebit de costisitoare, în condiţiile în care nu poate să ofere nimic în afara unui sentiment de falsă siguranţă şi iluzia controlului.

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. Stimate domnule Rechea,

    felicitari pentru articolul extrem de realist si amplu din punct de vedere al interdependentelor descrise. 

    Totusi trebuie sa stiti ca pana in momentul de fata au existat parghiile necesare unei abordari concrete si eficiente a diverselor modalitati de impiedicare a distorsionarii pietei de capital. 

    Ce este insa cel mai surprinzator este faptul ca directorul financiar continua sa isi pastreze functia, desi conform rapoartelor financiare este direct implicat in abordarea eronata a prezentarii situatiilor anuale. Totusi cea mai mare vina o poarta organul numit Consiliu de Supraveghere care a lezat cea mai importanta indatorire a sa si anume aprobarea situatiilor financiare anuale, fiind practic atat de diletant in abordare incat nici macar nu a observat faptul ca domnul Braun a folosit un paragraf inexistent al legii de tranzactionare a hartiilor de valoare. Astfel cel mai ironic efect este ca datorita acestui artificiu in redactarea raportului financiar fostul CEO nu poate fi tras la raspundere pentru anii 2016, 2017, 2018 fiindca acesta face referire mai intai la un paragraf eronat(2016) si apoi la un paragraf abrogat. O alta scapare ce a avut loc incepand cu anul 2008 sau chiar 2007, daca nu ma Insel, a fost paragraful prin care situatia financiara era aprobata de consiliul de supraveghere si care in raportul consiliului de supraveghere este mentionata ca fiind efectuata de adunarea generala a actionarilor. Punctul culminant al auditului efectuat este o anomalie a raportului financiar in care auditorul semneaza dupa ce consiliul de supraveghere isi da acordul asupra aprobarii situatiilor financiare.  

    De aceea va intreb domnule Rechea ce este in momentul de fata nefunctional in sistemul de supraveghere? Dupa opinia mea absolut nimic, deoarece orice Administrator de fond de investitii, fie el Blackrock sau Fondul Proprietatea era in masura cu o educatie financiara insotita de bun simt sa observe aceste lucruri. Relatarile celor de la Financial Times nu sunt altceva decat franturi de povestiri cu un puternic impuls catre senzational, insa fara nicio incercare de a reflecta punctual zonele legislative care ar fi putut fi influentate in mod fraudulos.  

    In opinia mea singura majora schimbare necesara este cea a modului in care administratorii de fonduri de investitiii vor lua in viitor decizia de a intra sau nu in actionariatul unei firme. Cel mai sugestiv exemplu este acela ca la o conferinta a CFO organizata de unul din ziarele financiare de renume pe plan european la intrebarea ce este un raport financiar anual privit d.p.d.v al legii tranzactiilor hartiilor de valoare nimeni aflat in Auditorium nu a stiut sa raspunda. 

    De aceea se pune intrebarea oare de ce sa invinuim un sistem ca nu este viabil daca noi insine nu suntem in masura cel putin macar sa-l studiem daca nu suntem atat de pasionati ca sa-l si intrebuintam. 

    Aceasta renumita firma la o citire atenta a situatiilor financiare s-ar fi dat de gol chiar din anul 2017, bineinteles daca cei chemati sa-si puna semnatura asupra situatiei individuale anuale ar fi fost intrebati de ce sedinta in care s-a discutat raportul financiar s-a tinut prin intermediul unei teleconferinte... 

    1. Ce facem cu micii investitori?

      Sunt unul dintre pierzatorii masiv cu wirecard, am mizat pe fatpul ca totusi institutiile de supraveghere din Germania Baffin, Consiliul de supraveghere isi fac cat de cat treaba, la fel si cu firmele de audit.. Uite ca este fix pe dos, a fost o lovitura cu capul de zid si o trezire la realitate fata de ce inseamna de fapt Germania. 

      Micii investitori sunt supusi la un risc al asimetriei informationale infinit mai mare fata de marii investitori, iar rolul primordial al acestor institutii de supraveghere este de a diminua acest risc, mai departe este responsibilitatea investitorului in cum isi face analizele. Peste tot te poti astepta la tertipuri contabile dar cu Wirecard lucrurile au fost fraudate masiv si cu sustinerea Baffin. Daca aceste institutii de supraveghere nu-si fac treaba atunci trebuie sa te astepti ca efectiv te afli ca si intr-o jungla, intr-o tara de lumea a treia, da este fix asa chiar daca numele ei este Germania si atunci singurul indemn este stai foarte departe de orice listare publica din aceasta tara precum si din mai mult favorizatele tari din UE. 

      Pentru mine singura da singura sansa ca Germania sa-si spele pacatele este despagubirea micilor investitori pentru manipularea acestora de catre Baffin, da am fost manipulat prin sustinerea faptului de catre Baffin ca acuzatiile FT reprezinta stiri false, precum si o reforma radicala prin care acesti supraveghetori platesc cu riscul existential daca nu-si fac treaba, altfel pentru mine Germania nu va mai reprezenta decat marul otravit de care sa stai cat mai departe. 

      Pentru modul grosolan in care EY a auditat Wirecard i-ar trebui retrasa licenta de functionare.

      ey sa se descurce singuri, iar mie cine imi da cei 10k euro gauriti?

      Vina primordiala in acest lant de inexactitati o are consiliul de supraveghere deoarece a fost neatent cu ceea ce aproba, dupa principiul a semna precum primarul. E adevarat ca micul investitor nu are pregatirea profesionala a unui administrator de fond de investitii si este lasat singur in luarea deciziei de a investi sau nu. Faptul ca BAFIN ar fi de vina este mult prea aspru judecat deoarece atunci s-ar pune intrebarea care este rolul auditorului financiar. Cat despre agentiile de rating ele au fost surprinse complet demascate, acestea reactionand printre ultimii desi aveau instrumentele si bugetele pentru a reactiona in avans. Asa cum am mentionat cea mai mare reforma structurala o vor avea fondurile de investitii care vor trebui sa justifice de ce NU au citit documentele esentiale unei analize si anume situatiile financiare. Cazul in care NN Pensii a reusit cu o oarecare dibacie sa nu aiba o completa amortizare a investitiei efectuate va duce la o puternica reconfigurare a modului de investitie in acest domeniu.

    Buna intrebarea din titlu. Chiar asa. In Romania cine ii supravegheaza pe supraveghetori?

    1. Dar pe judecatori.

    Că și în cazul SAFI sau FNI micul investitor și-a asumat riscul economic dar nu și riscul fraudei când a investit iar în final a luat țeapă tocmai pentru că a plecat de la premise greșite când a crezut că sistemul financiar mondial nu e o uriașă frauda acoperita in hârtii.

    Pun pariu că, daca ar lua cineva lucrurile la puricat ar găsi minim 10 bănci cu scheleți in dulap dar acoperite în hârtii și cu auditul la zi.

    1. CEC-ul a ținut spatele !!!!!!

    ASF poate raspunde la intrebarea din titlu in ce priveste cel putin cazul Harinest! Mai mult, DIICOT Valcea nu a socotit necesar sa verifice activitatea auditorului si a cenzorilor si in rechizitoriu nu ii pomeneste pe acestia ... Impreuna ASF cu DIICOT Valcea ingroapa "prapadul" de la Harinvest ....Cine raspunde? NIMENI !!! Totul se uita de parca nici nu s-ar fi intamplat ...

    1. Mai baga si Romcab !!!!

      DIICOT nu a socotit nimic timp de 6 ani ! Acum a lasat pagubitii sa se judece intr-un proces interminabil !

    Wirecared nu primul mare scandal din Germania, dar probabil cel mai costisitor. Au mai fost FlowTex, Cum-Cum, Cum-Ex etc. Ce sa faca BaFin? Wirecard, la fel ca si firmele de consultanta isi permit cei mai buni juristi, economisti, analisti, contabili, etc. Normal ca autoritatile de supraveghere nu au aproape nici o sansa sa le faca fata. Singura sansa ar fii, ca BaFin sa angajeze specialistii astia pe salariile din economie.

    Ca în toată LUMEA : CÂINII DE PAZĂ !!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

22 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8730
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1185
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5396
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3917
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.9661

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie