În ultimele zile, trei vase comerciale au fost vizate de atacuri în Marea Roşie, în cadrul conflictului care devine tot mai intens. Prezenţa militară americată şi aliată sporită, modificările de rute comerciale, atacurile asupra unor ţinte în Yemen ca răspuns la asediul rebelilor Houthi asupra unor vase comerciale ţin de arhitectura geopolitică şi economică nu doar a regiunii, ci şi a lumii. Evenimentele din Marea Roşie, pe unde circulă peste 1/7 din traficul maritim al lumii (şi 12% din traficul de containere) se află în centrul unor scenarii complexe, cu urmări dificil de estimat, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Potrivit sursei citate, conflictul a crescut deja costul de transport al unui container către Europa de la 1.000-1.500 de dolari, la peste 4.000 de dolari (ulterior, suma oscilând în jurul acestui prag).
"Deşi saltul preţului rotunjeşte rezultatele financiare ale transportatorilor, aceasta este o veste proastă pentru retaileri, consumatori şi bănci centrale. În aceste condiţii, dacă va continua criza, speranţele mediului de afaceri ar putea fi invalidate, pentru că va trece o perioadă de timp mai mare până când costurile vor scădea. Operatorii pot avea în vedere mai multe variante. În scenariul optimist, efectele negative vor fi limitate de timp şi de capacitatea de a fi redirecţionate vasele. Într-o astfel de ipoteză, absenţa unor incidente majore ar permite o reluare treptată a transportului în condiţii normale, pe rute care includ canalul Suez. Acest scenariu ar genera costuri ce pot fi gestionate pe parcursul întregului an", a explicat consultantul de strategie Claudiu Cazacu.
Pe de altă parte, scenariul pesimist poate include o perturbare majoră şi de durată a fluxurilor maritime. O astfel de situaţie ar putea avea efecte în cascadă asupra disponibilităţii unor produse, a lanţurilor logistice, asupra costului energiei şi ratei inflaţiei.
Pe agenda discuţiilor de la Davos s-au aflat, alături de AI, şi riscurile pe care le prezintă întreruperea de lungă durată a lanţurilor logistice. De altfel, la începutul acestei săptămâni, Shell a suspendat tranzitul prin zona Mării Roşii, la o lună după o decizie similară adoptată de BP, un alt gigant petrolier. În data de 16 ianuarie, trei din patru vase ale Qatarului cu GNL aveau traseul schimbat. Pentru bunurile transportate în containere, operatorul Maersk a decis modificarea rutelor, ocolind capul Bunei Speranţe (traseul ales este unul mai lung şi, adesea, periculos, fiind cunoscut încă din vremea navigatorilor legendari). Riscul unor perturbări este mai ridicat decât nivelul indicat de cotaţiile actuale ale petrolului, consideră unii participanţi de la Davos. CEO-ul Chevron s-a arătat surprins de cotaţiile reduse ale petrolului, WTI la sub 73 de dolari/baril, şi a vorbit despre riscul «real şi în creştere» al unei majorări rapide a preţurilor la petrol. Dacă se materializează scenariul prin care fluxurile de aprovizionare cu petrol sunt afectate vreme de mult timp, se ajunge la un episod inflaţionist global.
Fiecare zi de conflict creşte nota de plată pentru companii
Potrivit lui Claudiu Cazacu, impactul ar fi vizibil nu doar pe canalul energiei, ci şi pe cel al aprovizionării, dificultăţile logistice fiind deja o chestiune familiară, de la episodul de acum 3 ani.
"Deocamdată, efectul e limitat, dar nu inexistent, deoarece companii din Europa din domeniul industrial au anunţat deja întârzieri în reactualizarea unor stocuri. În primul rând, este afectată Europa, cu traficul de bunuri dinspre Asia şi cel de energie dinspre Orientul Mijlociu. În SUA, pentru Coasta de Vest există varianta Oceanului Pacific, însă pentru est, utilizarea canalului Panama va pune probleme din cauza nivelului scăzut al apei. America Latină este mult mai puţin afectată, având în vedere rutele tradiţionale care ocolesc Africa prin sudul continentului", subliniază Claudiu Cazacu.
Scenariul pesimist încă poate fi evitat, dar fiecare zi derulată în aceste condiţii de conflict adaugă la nota de plată. În Europa, preşedinta Consiliului Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a încercat să limiteze entuziasmul din jurul aşteptărilor de scădere rapidă şi pronunţată a dobânzii de referinţă. În SUA, vânzările cu amănuntul au fost mai puternice decât aşteptările, iar Rezerva Federală încearcă să tempereze suplimentar speranţele de ieftinire rapidă a creditului. Aşa cum a afirmat Christine Lagarde, dacă investitorii se grăbesc să anticipeze scăderi ale dobânzilor, vor crea prea devreme un mediu relaxat, îngreunând eforturile de a stăpâni inflaţia. Peste jumătate din traderi nu renunţă la estimările potrivit cărora reducerea dobânzii se va petrece în martie.
Timpul este esenţial, iar Iranul a comunicat că operaţiunile Houthi vor continua câtă vreme Israelul conduce ofensiva în Gaza. Importante sunt, în această ecuaţie, frecvenţa şi intensitatea incidentelor care vizează comerţul maritim: re-rutarea parţială şi limitată creşte costurile, însă ele pot fi gestionabile - pentru o vreme. Întârzierile produc, însă, efecte pe principiul bulgărelui de zăpadă, pe măsură ce petrolierele şi vasele de containere şi mărfuri vrac care petrec mai mult timp pe mare nu revin la termen pentru a prelua noi încărcături.
Egiptul a obţinut 10,25 miliarde de dolari anul trecut din taxele pentru tranzitul pe canalul Suez, însă anul acesta va pierde venituri de câteva milioane de dolari pe zi. Traficul a fost cu 30% mai scăzut între 1 şi 11 ianuarie, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023. Prelungirea situaţiei va urgenta negocierea unui nou acord cu FMI pentru dublarea împrumuturilor la 6 miliarde de dolari. Egiptul este un importator de grâu, inclusiv din România.
"Economia globală este văzută de Banca Mondială sub zodia unei creşteri mai lente pentru al treilea an consecutiv, la 2,4% anul acesta. Printre riscurile menţionate se află şi cel al perturbărilor din Orientul Mijlociu. Operatorul maritim Maersk a avertizat asupra congestiilor portuare care se acumulează, menţionând că problema ar putea dura luni întregi. Într-o astfel de variantă, avansul PIB-ului global ar putea fi cu cel puţin 0,1 puncte procentuale sub estimarea BM, prelungind, în acelaşi timp, suferinţa economiilor de pe urma dobânzilor ridicate. Acest lucru complică scenariile într-un important an electoral", spune consultantul de strategie din cadrul XTB România.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2024, 14:06)
dota de plata a companiilor o creste creditul… nu are impact major marea rosie… poate ceva ar avea stramtoarea… dar nu e inca cazul…
s c c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.01.2024, 14:07)
cum se face ca cu tor cu conflict bula containerelor ca pret e in crash; bula de transport maritim ca volum e in crash; bula pret energie in crash… bula pret table in crash…
deci nu e marea …
s c c r e t
3. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 18.01.2024, 14:42)
...