Ţara noastră a înregistrat cea mai mare creştere a transportului rutier de marfă din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, arată o analiză Colliers pe baza datelor Eurostat. În 2023, firmele de transport şi logistică au raportat aproape 29 de miliarde de tone-kilometru transportate pe şosele, cu 69% mai mult faţă de acum zece ani - de trei ori peste media UE.
Creşterea puternică a transportului rutier se reflectă şi pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice moderne, care s-a extins de cinci ori în ultimii zece ani şi este estimată să atingă 8 milioane de metri pătraţi în 2025. Totuşi, lipsa autostrăzilor şi a infrastructurii feroviare moderne rămâne o barieră semnificativă pentru dezvoltarea sectorului.
„Nivelul de aproape 29 de miliarde de tone-kilometru transportate pe şosele este apropiat de cel al Ungariei, dar de peste şase ori mai mic decât al Poloniei. Dacă ţinem cont de populaţie şi de dimensiunea economiilor, volumul transportat de România ar trebui să fie cel puţin dublu faţă de Ungaria şi la jumătate din cel al Poloniei. Pentru a reduce acest decalaj în următorii 10-15 ani, este necesar ca România să continue construcţia de autostrăzi şi modernizarea reţelei feroviare”, a declarat Victor Coşconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
Analiza subliniază că peste 77% din transporturile rutiere de marfă din România sunt interne, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană, ceea ce reflectă nivelul mai redus al exporturilor. În acelaşi timp, România se diferenţiază pozitiv prin ponderea ridicată a transportului pe căi navigabile - aproximativ 20% din total -, a doua cea mai mare valoare din UE.
După livrările record de autostrăzi din ultimii ani, ritmul construcţiilor va încetini în 2025-2026, ceea ce ar putea tempera dezvoltarea pieţei logistice, avertizează Colliers. „Evoluţia spectaculoasă din ultimii cinci ani arată că România se află într-un ciclu accelerat de dezvoltare, beneficiind de un moment foarte favorabil, de care ar trebui să profite pe deplin, pentru că, în următorii 5-10 ani, contextul se poate schimba”, a conchis Coşconel.
Opinia Cititorului