Comisia Europeană propune încă un pachet de sancţiuni contra Rusiei

Comisia Europeană a prezentat marţi o propunere cu un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, axat pe reducerea veniturilor acesteia din exporturile de petrol, Bruxelles-ul sperând că ar putea forţa astfel Moscova să accepte un armistiţiu cu Kievul, pachet propus înaintea unui summit al G7 la care UE doreşte să fie impuse noi sancţiuni comune ale membrilor acestui grup împotriva Rusiei, deşi Statele Unite s-au arătat reticente, transmite AFP, care afirmă cele ce urmează.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus acum reducerea plafonului preţului de vânzare pentru petrolul rusesc livrat statelor terţe de la 60 de dolari la 45 de dolari barilul.

'Forţa este singurul limbaj pe care Rusia îl va înţelege', a susţinut ea în faţa presei. 'Mesajul nostru este foarte clar: acest război trebuie să se încheie. Avem nevoie de un armistiţiu real, iar Rusia trebuie să vină la masa negocierilor cu o propunere serioasă', a mai spus von der Leyen.

'Exporturile de petrol reprezintă în continuare o treime din veniturile Rusiei. Trebuie să reducem această sursă de venit', a indicat ea, în timp ce şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a spus că plafonul de 60 de dolari barilul nu mai este viabil în contextul scăderii preţului petrolului pe piaţa internaţională.

Acest nou pachet de sancţiuni, al 18-lea de la începutul invaziei ruse în Ucraina, trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE. Dar două dintre ele, Ungaria şi Slovacia, au exprimat rezerve.

Statele din G7 au convenit în decembrie 2022 plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl livrează statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură aplicată prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol, obiectivul fiind de a diminua sursele de venit prin care Rusia îşi finanţează războiul în Ucraina.

Complementar, UE a impus un embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă, dar statele occidentale au gândit impunerea acestui plafon tarifar în locul unui embargou total în aşa fel încât să fie diminuate veniturile Rusiei fără a se crea o criză provocată de creşterea cotaţiilor petrolului ca efect al scăderii ofertei, conform sursei citate.

Însă, potrivit unei evaluări a companiilor de asigurare, plafonul de preţ asupra petrolului rusesc a avut un succes limitat, întrucât Rusia s-a reorientat către folosirea unei flote 'fantomă' de petroliere proprii sau care să nu poată fi controlate de jurisdicţiile occidentale, flotă ce însumează aproximativ 500 de nave, unele foarte vechi şi periculoase pentru navigaţie.

În noul pachet de sancţiuni propus acum, Comisia Europeană a adăugat încă 70 de petroliere din această 'flotă fantomă' pe lista celor circa 400 de petroliere deja supuse sancţiunilor.

Dar, pentru a fi pe deplin eficient, noul plafon de preţ pentru petrolul rusesc trebuie agreat de toate cele şapte ţări cele mai industrializate din G7, care se vor reuni la un summit în Canada în perioada 15-17 iunie. Însă preşedintele american Donald Trump, care încearcă să aducă Rusia şi Ucraina la o înţelegere care să încheie războiul, a fost până acum reticent în a impune noi sancţiuni Moscovei.

Comisia Europeană a mai propus în noul pachet de sancţiuni adăugarea a încă 22 de bănci ruseşti pe lista sa cu instituţii financiare cărora le este împiedicat accesul la pieţele internaţionale de capital prin intermediul sistemului de plăţi SWIFT, şi de asemenea sancţionarea altor companii, inclusiv unele din China, pentru furnizarea de echipamente armatei ruse ori pentru eludarea sancţiunilor deja în vigoare.

O altă propunere din acest nou pachet priveşte sancţiuni împotriva gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică. Deşi aceste conducte au fost scoase din funcţiune în urma unui sabotaj în septembrie 2022, Comisia Europeană doreşte să se asigure că ele nu vor fi folosite din nou. Un tronson al Nord Stream 2 este în continuare utilizabil, dar celelalte necesită reparaţii complexe. Sabotajul împotriva gazoductelor Nord Stream este în continuare neelucidat, dar presa germană a scris despre o implicare ucraineană, deşi Kievul neagă.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat în luna martie că Rusia şi SUA au avut discuţii referitoare la gazoductele Nord Stream, fără a da detalii, după relatări conform cărora repunerea în funcţiune a conductei neafectate a gazoductului Nord Stream 2 ar putea fi inclusă într-un acord ruso-american privind încheierea războiului ruso-ucrainean, înţelegere ce ar putea cuprinde şi implicarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.

Potrivit lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în UE din motive politice, situaţie care a forţat industria Germaniei să plătească preţuri mai mari pentru energie, efectele fiind scăderea competitivităţii acestei industrii şi intrarea Germaniei în recesiune. Cu toate acestea, politicieni germani şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 'au spus că nu vor repune în funcţiune Nord Stream pentru nimic în lume', a mai comentat ministrul rus, potrivit sursei citate.

'Nu va exista nicio întoarcere în trecut', a confirmat marţi despre acest subiect Ursula von der Leyen, care a prezentat luna trecută o foaie de parcurs cu obiectivul ca statele UE să renunţe cât mai curând posibil la importurile de combustibili din Rusia, enunţând măsuri precum interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru importul de gaz rusesc şi rezilierea contractelor în vigoare astfel încât, începând din anul 2027, ţările UE să nu mai cumpere deloc din Rusia gaze livrate prin conducte şi nici gaze naturale lichefiate (GNL).

În urma invaziei ruse în Ucraina şi a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente. Or, blocul comunitar are nevoie de energie la preţuri reduse pentru a-şi menţine industriile competitive în concurenţa cu rivalii din China şi SUA, unde costurile energiei sunt de câteva ori mai mici.

Preşedintele american Donald Trump a cerut Uniunii Europene să cumpere mai mult GNL din SUA, ceea ce ar putea fi o concesie făcută de UE în negocierile cu Washingtonul asupra taxelor vamale impuse de Trump şi deocamdată suspendate parţial de acesta în timp ce au loc tratative.