Crypto

COMISIA NAŢIONALĂ DE PROGNOZĂ:"Economia va avea o contracţie uşoară în primul trimestru din 2021"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 20 ianuarie

"Economia va avea o contracţie uşoară în primul trimestru din 2021"

CNSP: Pentru perioada 2022 - 2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este de 4,9%, cu un vârf de 5% în anul 2023, an în care vor intra mai multe fonduri europene

Revenirea economiei în zo­na pozitivă este deplasată spre trimestrul al doilea din 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020, arată Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) în nota ce fundamentează coordonatele bugetare pe 2021. Economiştii CNSP care au realizat analiza preconizează că economia sau cel mai bun indicator ale ei, produsul intern brut (PIB), va înregistra o dinamică pozitivă de 4,3% în acest an după o contracţie anuală estimată la circa 4,4% în 2020. În analiza sa, CNSP arată că riscurile care pot influenţa estimarea creşterii economice din 2021 sunt severe şi interconectate şi preponderent de natură externă.

"Riscurile identificate care pot influenţa estimarea creşterii economice din anul curent, în special în primul semestru, sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de incertitudine cu privire la apariţia de noi focare în contextul pandemic, implementarea vaccinului, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbările de comportament ale consumatorilor etc. Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată", arată documentul Comisiei de prognoză.

Totodată, pentru anul 2021, obiectivul Guvernului la nivel macroeconomic este acela de a recupera în mare parte scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile.

"Prognoza pentru 2021 prevede un avans al produsului intern brut de 4,3%. Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020", se arată în nota CNSP.

Amintim că un model al echipei de cercetare din BCR indică deja o scădere sezonieră a activităţii economice la început de ianuarie. "Datele revizuite arată un nivel destul de redus al activităţii economice şi în decembrie în condiţiile sărbătorilor de iarnă şi a închiderii parţiale a unor economii europene. Activitatea economică s-a situat astfel la 87% din media unei luni normale pre-criză în noiembrie anul trecut, la 85% în decembrie şi la 58% în prima săptămână a lunii ianuarie. În pofida acestor evoluţii, ne menţinem opinia că valul al doilea al pandemiei a avut un impact moderat până în prezent. Consumul de electricitate a scăzut atât în Germania cât şi în România în perioada sărbătorilor dar a revenit după aceea", potrivit analiştilor BCR.

În orice caz, conform CNSP, pentru 2021 se preconizează că toate activităţile vor contribui pozitiv la avansul economiei.

Construcţiile îsi vor continua evoluţiile favorabile din ultimii ani, dar într-un ritm mai redus, determinat de efectul de bază. În ceea ce priveşte industria, puternic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022.

Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019).

"În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi depăşite", mai arată CNSP.

Pe latura cererii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procentuale. Consumul privat se estimează că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.

"Pentru perioada 2022 - 2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,9% cu un vârf în anul 2023 de 5%, an în care este de aşteptat a se realiza o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta unul din factorii principali ai creşterii economice, cu un ritm anual de 9%, scenariul luând în calcul impactul fondurilor europene alocate atât prin programul PNRR, cât şi cele din cadrul financiar multianual. Exportul net va continua să aibă o contribuţie negativă, dar efectul de frânare asupra 9 creşterii economice se va diminua treptat. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede un ritm mediu anual al valorii adăugate brute de 8,8%, în concordanţă cu creşterea estimată pentru investiţii. De asemenea, pentru sectorul terţiar se estimează un avans mediu anual de 4,6% accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.). Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creştere este estimat la 4,5%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută", estimează economiştii Comisiei de prognoză.

Scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi. Potrivit instituţiei, o modificare a gradului de absorbţie poate induce modificări în ambele sensuri în ceea ce priveşte formarea brută de capital fix şi, adiacent, asupra pieţei muncii.

"Modelul economic pe care se bazează estimările actuale face tranziţia de la o evoluţie economică axată pe stimularea cererii de consum, la o creştere determinată de majorarea investiţiilor şi a ofertei agregate, ceea ce presupune accelerarea în dinamică a formării brute de capital fix şi un ritm al consumului inferior creşterii economice", mai arată CNSP în document.

CNSP estimează o creştere a salariului net de 4,5%, la 3.323 lei/lună în acest an, în condiţiile în care rata inflaţiei ar urma să fie de 2,5% pentru 2021. Şomajul ar urma să scadă cu echivalentul a 45.000 de locuri de muncă, iar cursul EUR/RON ar urma să fie de 4,89 lei pentru un euro la finalul acestui an.

Per total, PIB-ul va ajunge la finele lui 2021 la 1.116,8 miliarde de lei şi la 1.403,8 miliarde de lei la finele lui 2024, orizontul de prognoză al CNSP. Importurile ar urma să crească în continuare într-un ritm mai accelerat decât exporturile, astfel că la finele orizontului de prognoză (2024) deficitul balanţei comerciale ar urma să fie de 30 de miliarde de euro de la 21,4 miliarde de euro prognozat pentru finalul acestui an.

Banca Naţională a redus vineri dobânda de politică monetară la 1,00% de la 1,25% în contextul redresării mai lente a economiei şi a inflaţiei în scădere la finele anului trecut. Pentru primele două luni BNR estimează o creştere a inflaţiei urmată de o nouă scădere la finele primului trimestru din acest an.

Potrivit analizei CNSP, cele mai afectate activităţi economice de la apariţia pandemiei continuă să rămână hotelurile şi restaurantele, alături de categoria alte servicii pentru populaţie. În primele 11 luni, volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au redus cu 35,6%, în special ca urmare de scăderii activităţii agenţiilor de turism cu 42,8%, în timp ce hotelurile şi restaurantele şiau diminuat activitatea cu 32%. Ultimele două luni din 2020 au fost marcate de reluarea contracţiilor volumului de activitate din aceste domenii, cauzate de intensificarea măsurilor de distanţare fizică impuse odată cu apariţia celui de al doilea val al pandemiei. Impactul negativ a fost vizibil în special pentru sectorul jocurilor de noroc şi cel al agenţiilor de turism, scăderile ca dinamică anuală fiind în luna noiembrie de 77,3% şi respectiv 62,5%.

------------------------------------------------------

CNSP: Perspectiva redresării economice rămâne incertă

Contextul internaţional indică persistenţa riscurilor la perspectiva de redresare, deşi au fost dezvoltate o serie de vaccinuri cu o eficacitate ridicată în testare, arată CNSP. Potrivit instituţiei, perspectiva pe termen scurt este incertă în special în contextul apariţiei de noi focare şi de posibilitatea escaladării unor tensiuni geopolitice. O serie de state din zona Euro au fost forţate să impună noi perioade de carantină, ceea ce poate afecta cererea externă, consumul privat şi investiţiile. Dacă turismul va fi în continuare afectat, perspectivele de creştere pot avea de suferit, în special în statele care se bazează pe această ramură. Întârzierile în cazul producţiei, achiziţionării şi distribuţiei vaccinului, o posibilă eficacitate sub aşteptări a acestuia sau continuarea restricţiilor legate de pandemie pot întârzia revenirea economiilor.

Chiar dacă pandemia este ţinută sub control, daunele provocate în 2020 pot fi mai pronunţate decât s-ar fi aşteptat. Consumatorii şi mediul de afaceri pot avea un comportament mai restrictiv, cu influenţă asupra cheltuielilor şi investiţiilor. Accesul la creditare, în contextul unui nivel scăzut al ratelor dobânzii poate ajuta societăţile cu probleme să supravieţuiască, iar pe cele mai dinamice să işi sporească productivitatea. Totuşi, gradele ridicate de îndatorare pun presiune suplimentară pe activitatea economică şi pot crea turbulenţe pe pieţele financiare.

Pe de altă parte, sunt premise şi pentru o creştere economică peste aşteptări susţinute de un management eficient al pandemiei şi de eficientizarea procesului de vaccinare, de accelerarea adoptării şi globalizării serviciilor digitale sau a altor practici şi tehnologii introduse în perioada pandemiei.

CNSP mai arată că procesul de elaborare a prognozelor continuă să fie marcat de incertitudini severe privind evoluţia indicatorilor macroeconomici. Faţă de prognoza anterioară, evoluţiile din ultimele luni au impus revizuiri de sens contrar, conducând în final la o ajustare negativă a prognozei produsului intern brut.

Apariţia celui de al doilea val al pandemiei şi continuarea măsurilor de distanţare fizică în trimestrul IV au avut în plan economic, pentru anul 2020, un impact negativ mai amplu dacât cel estimat iniţial asupra unor sectoare, cum ar fi serviciile prestate populaţiei sau vânzările de autoturisme, ceea ce a impus o diminuare mai amai pronunTată, cu 0,3 puncte procentuale a valorii adăugate brute pentru servicii. La acestea se adaugă şi scăderile mai ample de producţie comunicate de INS pentru sectorul agricol, actuala prognoză a valorii adăugate brute fiind în acest caz inferioară cu 0,7 puncte procentuale. In acelaşi timp, au fost reevaluate pozitiv pentru anul 2020 rezultatele din domeniul construcţiilor, cu un plus de 1,1 puncte procentuale.

Evoluţiile sectoriale prezentate anterior, precum şi contracţia mai amplă din sectorul agricol, la care se adaugă şi revenirea mai lentă la nivel internaţional, au contribuit la revizuirea negativă a produsului intern brut, care este estimat a atinge o valoare de 1040,8 mld.lei în anul 2020 şi o dinamică anuală de -4,4%.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Crypto

Supliment dedicat pieţei monedelor digitale
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Super protecție cyber pentru echipamente de business
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

26 Feb. 2021
Euro (EUR)Euro4.8745
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0209
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4406
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5894
Gram de aur (XAU)Gram de aur228.2335

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro