English
Procesul transformării digitale se confruntă cu discrepanţe din ce în ce mai mari între mediul urban şi cel rural, afirmă Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Eduard Dumitraşcu arată: "La digitalizarea în mediul rural vedem o dublă tendinţă: o creştere a proiectelor smart-village, dar şi discrepanţe din ce în ce mai mari între mediul rural şi mediul urban. Ruralul nu este doar ceea ce vedem în periurban; avem 2862 de comune şi majoritatea nu sunt în jurul aglomerărilor urbane. Aşa că nu se poate vorbi despre ele ca despre localităţile Floreşti, Snagov, Ciugud sau alte comune care investesc deja foarte mult în zona digitală. Va trebui să facem împreună o călătorie în acest univers rural, unde trăiesc peste 10 milioane de români în 2862 de comune şi să vedem cum luăm aceste localităţi şi le aducem înspre anul 2024".
Domnia sa a precizat că există proiecte, ceea ce înseamnă că avem tehnologii, trenduri, tendinţe şi bugete foarte mari pentru digitalizare, dar este important ca să înţelegem ce va urma pentru zona de business şi pentru administraţia publică din ţara noastră odată cu transformarea digitală.
Odată cu acest proces, va fi nevoie şi de responsabilizarea fiecărui utilizator final cu privire la modul în care participă la activităţile digitale, a menţionat preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart-City.
Eduard Dumitraşcu a spus: "Trebuie să se transfere din responsabilitatea din zona statului către individ, deoarece e nevoie să ieşim din zona de confort, să arătăm că suntem responsabili. Avem nevoie de o igienă digitală minimă, de o educaţie digitală minimă, pentru că statul poate face educaţie până la un punct, după care intervine responsabilitatea noastră. (...) Partea de deep-fake, de fake-news ţine tot de igiena digitală, reprezintă partea de responsabilitate ce îi revine fiecărui utilizator".
El a arătat că este nevoie ca lucrurile să se mişte un pic mai rapid, în special în zona educaţiei şi formării digitale, deoarece foarte puţini cetăţeni români au competenţe digitale reale.
Eduard Dumitraşcu a precizat: "Un studiu al Băncii Mondiale din urmă cu doi ani arăta că 56% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani nu au competenţe digitale. Faptul că folosim telefon, play-station-ul, ne jucăm, intrăm în zona de social-media şi aşa mai departe, nu înseamnă că avem competenţe digitale. De multe ori confundăm această abilitate de a folosi anumite gadgeturi cu ceea ce ar trebui să înseamne partea de competenţe digitale. (...) Vor fi oameni care vor rămâne în urmă pentru că nu vor să iasă din zona de confort sau nu înţeleg necesitatea dezvoltării continue. S-au dus vremurile în care se intra în câmpul muncii la 20 sau 21 de ani şi se ieşea la pensie de la al doilea job cel mult. Dinamica pieţei muncii este alta în prezent şi de aceea trebuie să ieşim din zona de confort, dacă vrem să rămânem relevanţi".
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City a mai arătat că un rol important în tranziţia digitală îl are şi colaborarea între companii, dar şi între companii şi autorităţile publice. Domnia sa a afirmat: "Nu prea ştim să colaborăm. Mă uit în mediul privat că încă nu înţelegem diferenţa între competiţie şi colaborare, nu înţelegem că cele mai mari proiecte, cele mai mari finanţări în prezent dar în perioada următoare vor fi pentru proiecte exrem de complexe unde va trebui să învăţăm să colaborăm, să ieşim din zona de concurenţă şi să mergem în zona de convergenţă. Apoi, avem în România foarte multe date, dar ne confruntăm cu o lipsă a capacităţii de colectare, de analizare şi de sintetizare. Avem date foarte multe, dar nu le agregăm".
Eduard Dumitraşcu a concluzionat spunând că suntem pe un trend bun, dar încă mai avem nevoie de mărirea capacităţii de implementare a proiectelor, pentru ca ţintele asumate să fie atinse şi digitalizarea să ducă la o creştere a competitivităţii companiilor din ţara noastră, dar şi la creşterea nivelului de trai al cetăţenilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
