Consiliul Fiscal: Coordonatele celei de-a doua rectificări bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025

Consiliul Fiscal afirmă limpede, într-o opinie preliminară privind proiectul de rectificare bugetară, opinie publicată astăzi că toate „coordonatele celei de-a doua rectificări bugetare rămân compatibile cu un deficit de 8,4% din PIB în 2025”.

Membrii Consiliului Fiscal susţin că proiectul actualei rectificări operează doar ajustări marginale faţă de rectificarea precedentă, menţinând ţinta de deficit la 8,4% din PIB, respectiv 159,8 miliarde lei, în condiţiile reducerii veniturilor şi cheltuielilor totale cu circa 1,8 miliarde lei. Revizuirile veniturilor şi cheltuielilor reflectă execuţia bugetară pe primele zece luni, ceea ce creează premisele atingerii noilor ţinte, deşi principala incertitudine continuă să fie gradul de absorbţie a fondurilor europene. Execuţia arată o creştere a cheltuielilor de 9,9%, mai redusă decât cea a veniturilor, şi o temperare clară faţă de dinamica programată de 14,4%, tendinţă pe care rectificarea o proiectează ca fiind în curs de continuare. Din totalitatea datelor, Consiliul Fiscal concluzionează că noile coordonate ale construcţiei bugetare permit menţinerea deficitului cash în jurul a 8,4% din PIB în 2025, cu perspectiva unei ajustări la circa 6,5% în 2026, un progres remarcabil şi aliniat angajamentelor asumate de România în planul bugetar-structural pe termen mediu.

Această concluzie devine punctul de pornire pentru o radiografie dură, fără menajamente, a unei economii româneşti care, în pofida unor progrese notabile în diverse domenii, a evoluat într-un ritm nesustenabil în ultimii ani, împinsă de deficite bugetare excesive şi de o datorie publică ce a urcat de la 35% din PIB în 2019 la circa 59% din PIB în iulie 2025. Totodată membrii Consiliului Fiscal arată că în acest moment corecţia bugetară pe care România a fost forţată să o înceapă se desfăşoară într-un climat internaţional nefavorabil, tot mai incert, la care se adaugă o situaţie internă tensionată, iar acest context pune presiune directă pe capacitatea autorităţilor de a stabiliza finanţele statului.

Consiliul Fiscal precizează că o ajustare de asemenea anvergură nu poate avea loc fără efecte negative asupra veniturilor populaţiei şi asupra încasărilor companiilor, generând inevitabil nemulţumiri, însă alternativa este mult mai dură: perpetuarea unor deficite apropiate de 9% din PIB ar împinge România în pragul unei crize a datoriei suverane, cu consecinţe economice şi sociale severe.

De aceea, sursa citată susţine că începerea corecţiei bugetare şi implementarea reformelor din PNRR reprezintă condiţii esenţiale pentru menţinerea accesului la fondurile europene. Mai mult, în urma deciziei Guvernului de revizuire a ţintei de deficit cash şi ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, Consiliul Fiscal estimează pentru anul 2026 un deficit de circa 6,5% din PIB şi arată că fără implementarea măsurilor luate de Executiv, deficitul ar fi depăşit pragul de 9% din PIB.

Corecţia bugetară devine astfel nu doar necesară, ci vitală pentru restaurarea încrederii în finanţele publice, în condiţiile în care ajustarea nu poate fi amânată şi nici realizată exclusiv prin tăieri de cheltuieli, se mai arată în Opinia Preliminară a Consiliului Fiscal.

Membrii acestei structuri susţin că ideea unei colectări miraculoase şi imediate a taxelor, capabilă să evite orice modificare a regimului fiscal, este o iluzie, iar o reducere masivă şi instantanee a cheltuielilor ar fi fost imposibilă în faţa urgenţei corecţiei.

Din analiza făcută de Consiliul Fiscal mai reţinem că avem cea mai mică rată de colectare a veniturilor fiscale, 28,7% din PIB, comparativ cu 35% în Cehia şi Ungaria, 37,5% în Polonia şi o medie europeană de 40,1% în 2024, iar această realitate reflectă ani de neglijare a nevoii de a finanţa adecvat societatea românească.

În aceste condiţii, o colectare mai bună devine, în acest moment, o problemă de siguranţă naţională, având în vedere presiunile bugetare şi tensiunile internaţionale. Din fericire, investiţiile publice, estimate la circa 7,8% din PIB după rectificare, pot atenua impactul contracţionist al ajustării şi capătă o relevanţă suplimentară în contextul în care anul 2026 marchează finalul finanţărilor prin PNRR.

Consiliul Fiscal mai arată că bugetul de stat va resimţi în anii următori presiunea creşterii cheltuielilor militare şi precizează că sumele pe care le avem alocate prin programul european SAFE pot constitui un sprijin esenţial atât pentru consolidarea bugetară, cât şi pentru întărirea capacităţii de apărare.

Sursa citată mai afirmă că reducerea evaziunii fiscale devine obligatorie, reforma ANAF, inclusiv digitalizarea, fiind cheia acestui obiectiv, cu efecte directe asupra sustenabilităţii bugetare după anul 2026. În ceea ce priveşte relansarea economică şi adoptarea de noi măsuri de sprijin pentru companii, Consiliul Fiscal susţine că acestea vor putea fi acordate doar prin fonduri europene sau credite fiscale, deoarece ansamblul corecţiei exclude orice impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi relaxată fără a provoca presiuni asupra monedei naţionale.

Evaluarea macroeconomică realizată de Consiliul Fiscal şi care se bazează şi pe prognoza Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză emisă în 5 septembrie 2025, confirmă relevanţa concluziilor formulate încă de la prima rectificare bugetară din acest an: un nivel ridicat de absorbţie a fondurilor europene poate menţine economia în teritoriu pozitiv în anul 2026. La 31 octombrie 2025, rata de absorbţie efectivă a fondurilor CFM 2021-2027 era de 11,7% (3,6 miliarde euro), iar în cazul PNRR, pe componenta granturi, absorbţia efectivă la 30 septembrie era de 31,6%. Aceste cifre arată că România are încă un drum lung de parcurs pentru a valorifica pe deplin instrumentele financiare europene, dar şi că direcţia corectă este clară: consolidarea fiscală fermă, reforme administrative reale şi un efort susţinut de a apăra stabilitatea economică a ţării într-un moment în care marjele de eroare au devenit aproape inexistente.