Consiliul Fiscal: România a cheltuit ani la rând mai mult decât şi-a permis

România a început în 2025 o corecţie amplă a dezechilibrelor bugetare, însă situaţia finanţelor publice rămâne fragilă, iar continuarea consolidării este esenţială pentru evitarea unei creşteri nesustenabile a datoriei publice, avertizează Consiliul Fiscal în Raportul anual pentru 2025.

Instituţia atrage atenţia asupra nivelului foarte redus al veniturilor fiscale, a deficitelor ridicate şi a riscurilor generate de instabilitatea politică şi de deteriorarea contextului internaţional. Raportul, intitulat sugestiv „Trebuie să reparăm finanţele publice”, a fost aprobat în şedinţa Consiliului Fiscal din 4 septembrie 2026.

Consiliul Fiscal arată că România a trăit ani la rând „mult peste posibilităţi”, ca urmare a unor politici bugetare greşite, acumulând simultan un deficit bugetar şi un deficit de cont curent foarte ridicate. Datoria publică a ajuns astfel la peste 60% din PIB în 2026, comparativ cu aproximativ 35% în 2019.

Corecţia a început însă să producă rezultate. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene ESA a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, o ajustare de 1,4 puncte procentuale. În termeni cash, deficitul a fost de 7,62% din PIB, sub nivelul de 8,4% anticipat la cele două rectificări bugetare.

Ajustarea a fost realizată inclusiv prin îngheţarea salariilor şi pensiilor şi majorarea unor taxe şi impozite, în special TVA şi accize. Consiliul Fiscal consideră că această combinaţie de măsuri a fost inevitabilă, în condiţiile în care o reducere drastică şi rapidă a cheltuielilor sau o îmbunătăţire masivă într-un timp foarte scurt a colectării fiscale nu reprezentau alternative realiste.

• Economia a crescut cu numai 0,7% în 2025

Corecţia bugetară a venit însă cu un cost economic. PIB-ul real al României a crescut cu numai 0,7% în 2025. Principalul motor al economiei a fost formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de 0,9 puncte procentuale, în timp ce construcţiile au avut cea mai mare contribuţie pozitivă pe partea de ofertă.

Inflaţia, care s-a menţinut în jurul valorii de 5% în prima jumătate a anului, a accelerat puternic după eliminarea plafonării preţurilor la energie electrică şi majorarea TVA şi a accizelor, ajungând la 9,7% în decembrie.

Deficitul de cont curent a coborât la 7,9% din PIB, dar Consiliul Fiscal îl consideră în continuare o vulnerabilitate importantă. Media ultimilor trei ani, de 7,6% din PIB, este cu mult peste pragul european de alertă de 4%.

Nici piaţa muncii nu a fost ferită de efectele încetinirii. Numărul mediu al salariaţilor a crescut cu doar 0,3%, până la 5,468 milioane de persoane, iar rata şomajului BIM a urcat la 6,1%. Salariul mediu net a crescut nominal cu 6,1%, la 5.264 de lei, însă în termeni reali puterea de cumpărare a salariului s-a redus cu 1,1%.

• România colectează cu 11 puncte procentuale din PIB mai puţin decât media UE

Una dintre cele mai severe probleme identificate de Consiliul Fiscal rămâne capacitatea redusă a statului de a colecta taxe.

Veniturile fiscale, inclusiv contribuţiile sociale, au reprezentat în 2025 numai 29,2% din PIB. Spre comparaţie, ponderea era de 35,2% în Cehia, 35,4% în Ungaria şi 37,6% în Polonia.

Diferenţa faţă de media Uniunii Europene este şi mai mare: veniturile fiscale ale României se situează cu aproximativ 11,2 puncte procentuale din PIB sub media UE27, de 40,4%.

Consiliul Fiscal pune această situaţie pe seama unor erori repetate în construcţia regimului fiscal, a unei administraţii fiscale insuficient modernizate şi a unei legislaţii şi aplicări a legii care au favorizat ceea ce instituţia numeşte o „cultură a impunităţii”, facilitând fraudarea bugetului public. Digitalizarea administraţiei fiscale şi îmbunătăţirea colectării sunt considerate esenţiale pentru continuarea reducerii deficitului.

Dimensiunea problemei este ilustrată şi de decalajele de colectare. Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate în raport, România are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, de circa 30%, precum şi cel mai mare decalaj de colectare a impozitului pe profit, de 43,6%. Economia subterană este estimată la aproximativ 29% din PIB.

• Investiţiile publice, la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani

Raportul evidenţiază însă şi o evoluţie favorabilă importantă. Investiţiile publice au ajuns în 2025 la 7,2% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat în perioada 2009-2025.

Consiliul Fiscal consideră că, după două decenii în care convergenţa României s-a bazat în mare măsură pe consum şi pe costurile reduse ale forţei de muncă, investiţiile trebuie să devină principalul motor al unei creşteri economice sustenabile.

Un rol esenţial îl au fondurile europene. România beneficiază de alocări de aproape 75 de miliarde de euro prin bugetul UE pentru perioada 2021-2027, cea mai mare parte prin cadrul financiar multianual şi PNRR.

La sfârşitul lunii iunie 2026, rata efectivă de absorbţie a PNRR, fără prefinanţări, era de 55,4%. Pentru granturi, rata ajungea la 64,6%, în timp ce pentru împrumuturi era de numai 36,4%.

Pentru 2026, bugetul prevede un deficit cash de 6,25% din PIB şi unul de 6% conform metodologiei europene. Consiliul Fiscal consideră că ţinta de 6,25% este realizabilă, în absenţa unor şocuri externe severe.

Datele din primele şapte luni susţin această evaluare. Deficitul s-a situat la aproximativ 48 de miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, cu circa 1,7 puncte procentuale din PIB mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2025. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au avansat cu numai 2,9%.

Această corecţie a contribuit şi la deciziile Fitch şi Moody's de a menţine ratingul suveran al României. Consiliul Fiscal avertizează însă că fragilitatea şi instabilitatea politică pot pune în pericol credibilitatea procesului de consolidare.

În ceea ce priveşte economia, prognoza oficială pe care a fost construit bugetul indică o creştere de 1% în 2026, însă Consiliul Fiscal avertizează că evoluţia poate fi mai slabă în cazul unor noi şocuri pe pieţele energetice şi financiare. BNR estimează o inflaţie de 6,1% la sfârşitul acestui an, urmată de o reducere la 3,4% la finalul lui 2027.

• Datoria publică ar putea depăşi 100% din PIB în 2039

Cel mai sever avertisment al raportului priveşte evoluţia datoriei publice dacă România abandonează consolidarea fiscală.

În scenariul în care nu sunt adoptate măsuri suplimentare şi structura bugetară de la sfârşitul lui 2026 este menţinută, Consiliul Fiscal estimează că datoria ar depăşi 70% din PIB în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 şi ar trece de 100% din PIB în 2039.

În acelaşi scenariu, necesarul brut de finanţare al statului ar creşte de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la 20% în 2034 şi la peste 25% spre sfârşitul perioadei analizate. Cheltuielile cu dobânzile ar putea urca de la circa 3% din PIB în prezent la aproximativ 5% în 2034 şi 7% în 2040. În plus, aproximativ 53% din datoria publică este denominată în valută, ceea ce expune suplimentar finanţele statului la fluctuaţiile cursului de schimb.

Consiliul Fiscal avertizează astfel că măsurile adoptate până acum temperează creşterea datoriei, dar nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

Pentru perioada 2027-2029, instituţia priveşte cu rezerve strategia de reducere a deficitului bazată în principal pe controlul cheltuielilor. Veniturile fiscale sunt proiectate să crească cu numai 0,5 puncte procentuale din PIB, iar fără o îmbunătăţire semnificativă a încasărilor există riscul ca deficitele să fie mai mari decât cele programate.

Mesajul central al raportului este că ajustarea începută în 2025 trebuie continuată, chiar cu preţul unor costuri economice şi sociale pe termen scurt. România trebuie să îşi majoreze veniturile fiscale, să controleze cheltuielile permanente, să folosească eficient fondurile europene şi să ajungă în cele din urmă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice.

După cum sintetizează preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în introducerea raportului: „Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea!”