CONTRACŢIE ÎN LINIE CU AŞTEPTĂRILE ŞI CU EVOLUŢIILE EXTERNEEconomia României a experimentat un declin de 12,3% în trimestrul al doilea, cel mai sever din 1990

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 17 august 2020

Economia României a experimentat un declin de 12,3% în trimestrul al doilea, cel mai sever din 1990

Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: "Economia României a depăşit punctul critic al crizei induse de incidenţa pandemiei, poziţionându-se în prezent la începutul unui nou ciclu economic"

Reculul PIB în 2020 este estimat de Guvern la 3,8%. Dinamica PIB redevine pozitivă în 2021, cu recuperarea completă undeva în 2022

Valentin Tătaru, ING: "Reducem prognoza pentru 2021 de la 7,1% la 5,2% creştere PIB având în vedere că recuperarea pare mai graduală decât era aşteptată"

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează o creştere a PIB de 4,9% în 2021 la 1.149,1 miliarde lei

Produsul intern brut (PIB) al României a experimentat un declin trimestrial de 12,3% în perioada aprilie-iunie după creşterea de 0,3% din perioada ianuarie-martie, potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, economia internă a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5%, iar reculul a trimis nivelul economiei la nivelul din trimestrul II 2017 (vezi grafic).

Totodată, în semestrul I din 2020, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu primele şase luni din 2019, cu 4,7%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier. În trimestrul întâi din 2020 PIB-ul a rămas pe creştere, cu 0,3% faţă de trimestrul al patrulea din 2019 şi cu 2,4% faţă de trimestrul întâi din 2019.

Evoluţia este în linie atât cu aşteptările analiştilor care prognozau săptămâna trecută o contracţie de 12-13% cât şi cu evoluţiile economiilor din regiune. Dinamica PIB este aşteptată să redevină pozitivă în 2021 cu o recuperare completă undeva în 2022.

Ajustarea economiei în al doilea trimestru al anului curent, cu cel mai sever ritm de la începutul anilor 1990, a fost determinată de restricţiile aplicate de autorităţi, prin instituirea stării de urgenţă la jumătatea lunii martie, pentru încetinirea răspândirii Covid-19.

Restricţiile, care au paralizat toate sectoarele economice pe o perioadă de două luni (scădere de 16,4% a producţiei industriale de exemplu în S1 2020, patru luni de declin de două cifre în perioada martie-iunie), au acoperit integral luna aprilie, care a fost punctul de minim al şocului economic indus de pandemie.

Restricţii similare au fost aplicate în toate ţările europene şi în majoritatea celor de pe glob ducând inclusiv la prăbuşirea cererii externe, ceea ce a condus la prăbuşirea exporturilor cu 18,1% în S1 şi a importurilor cu un ritm inferior, de 12,6%. Scăderea mai mică a importurilor simbolizează măcar soliditatea cererii interne şi posibila redinamizare a economiei în S2 2020 în condiţiile în care comerţul a recuperat deja toată scăderea pandemică (+0,5% în iunie 2020 în raport cu iunie 2019). De asemenea, scăderea mai mică a importurilor vs. exporturi indică accentuarea deteriorării balanţei externe.

INS va comunica primele estimări cu privire la dinamica componentelor PIB din trimestrul II pe 8 septembrie.

Conform proiectului de rectificare bugetară publicat joi seară, deficitul bugetar în acest an s-ar putea situa la 8,6% din PIB, adică 91 miliarde de lei, (revizuire de la 6,7% din PIB), scenariu care are la bază şi perspectiva unei ajustări a economiei cu 3,8% în acest an, mai pronunţată raportat la ritmul de 1,9% estimat anterior.

Potrivit proiectului de rectificare, prelungirea stării de alertă în prima jumătate a trimestrului III va conduce la o revenire mai lentă decât se estimase initial în condiţiil reluării activităţii la o capacitate mai redusă, fie datorită restricţiilor de distanţare fizică, fie datorită contextului international. Este cazul activităţilor din domeniul restaurantelor, turismului, transportului (în special cel aerian), precum şi din industrie.

Corespunzător, valoarea nominală a produsului intern brut estimată pentru anul curent este de 1.058,0 miliarde lei, faţă de 1.082,1 miliarde lei cât s-a avut în vedere la prima rectificare bugetară. Creşterea de 4,9% estimată de CNSP pentru 2021 ar urma însă să ducă PIB-ul nominal la 1.149,1 miliarde de lei, peste şi nivelul estimat în bugetul iniţial din începutul anului de 1.141,4 miliarde de lei. Pierderea însă între PIB-ul estimat în bugetul iniţial şi cel din cea mai recentă rectificare este de peste 83 miliarde de lei (-7,9%).

Evoluţia PIB-ului real implică că majorările de salarii şi pensii (14% la pensii) vor fi plătite tot din împrumuturi. Recuperarea la nivelul pre-criză ar urma să se facă undeva în 2022, potrivit analiştilor, în timp ce guvernul estimează practic că revenirea va fi completată anul trecut.

În orice caz, Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, subliniază că ajustarea economiei interne din trimestrul II a fost mai puţin severă comparativ cu cea înregistrată în zona Euro (-15% an/an), principalul partener economic al Româ­niei.

"Această evoluţie a fost determinată de o serie de factori, inclusiv poziţia economiei la momentul incidenţei pandemiei şi ponderea cumulată mai redusă a sectoarelor cele mai afectate de criza sanitară. Din perspectiva sectorială se evidenţiază majorarea construcţiilor cu 18,9% an/an în semestrul I, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice. De asemenea, comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,5% an/an la şase luni. Pe de altă parte, industria s-a ajustat cu 16,4% an/an în prima jumătate din 2020", notează Rădulescu, care mai evidenţiază că economia României a depăşit punctul critic al crizei induse de incidenţa pandemiei în aprilie şi trimestrul II, poziţionându-se în prezent la începutul unui nou ciclu economic.

Consiliul Fiscal avertizează însă într-un raport din iunie că "o revenire foarte rapidă a economiei în trimestrele III şi IV este, de asemenea, foarte improbabilă, acest fapt putând greva asupra parcursului economiei, chiar pe o perioadă mai lungă". Pragul minim de contracţie a PIB estimat de CF pentru 2020 este de -3,5%.

Valentin Tătaru, analist la ING, notează că reculul PIB din T2 2020 a fost în linie cu aşteptările pieţei şi nu destul de sever încât să modifice prognoza de contracţie a PIB pentru acest an care se situează la -5,5%. Banca olandeză a redus însă prognoza pentru creşterea PIB în 2021 de la 7,1% la 5,2% având în vedere că "recuperarea pare mai graduală decât era aşteptată".

Analistul se aşteaptă ca toate componentele să fi avut o contribuţie negativă la contracţia trimestrială: "Unele întrebări apar din zona consumului public în condiţiile în care în trimestrul al doilea deficitul bugetar a atins niveluri record iar asta ar putea implica o contribuţie mai puţin negativă a acestui sector. Similar, investiţiile totale probabil s-au contractat mai puţin decât se aştepta având în vedere accelerarea investiţiilor publice din acest an. Exporturile nete probabil şi-au accentuat contribuţia negativă judecând după accentuarea deficitului comercial. Nici nu mai trebuie menţionat că consumul privat a fost o frână serioasă asupra dinamicii din trimestrul al doilea".

ING estimează că PIB-ul în trimestrul al treilea va marca o revenire faţă de trimestrul al doilea, însă în raport an/an (raportat la trim. III 2019) va rămâne mai mic cu 7,4%. La fel, PIB-ul la nivelul T4 2020 va fi cu 4,9% mai mic decât PIB-ul la nivelul T4 2019, potrivit estimărilor ING (vezi grafic cu estimări ING).

"În timp ce datele de astăzi (vineri - n.r.) privind PIB nu au reprezentat neapărat o surpriză pozitivă, confirmă totuşi un grad de rezilienţă economică. Sunt însă semne că vom avea o creştere în formă de un V mai plat, ceea ce înseamnă că recuperarea din trimestrele 3 şi 4 vor fi mai puţin pronunţată", mai spune Tătaru.

Cum arăta prognoza preliminară de vară privind evoluţia PIB de la prima rectificare

Autorităţile estimau, ca şi acum, că revenirea economiei va lua o formă între V şi L, cu o contracţie de doar 1,9% în 2020 (vezi grafic CNSP). Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) preconiza că populaţia va fi interesată de turism şi servicii de prin cel de-al treilea trimestru, dar va avea o atitudine prudentă.

Efectele negative ale pandemiei erau preconizate să sse resimtă până la finalul anului pe toate zonele economice afectate, însă "amplitudinea acestor efecte nefavorabile se va dilua în timp".

În motivarea scenariului privind revenirea, CNSP arăta: "Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul III, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili".

În document, CNSP mai explică: "Scenariul de revenire în formă de «V» este cel care descrie impactul clasic al unui şoc, cu o scădere pronunţată, urmat de o redresare aproape integrală. Acest scenariu s-a considerat a fi cel mai plauzibil pe baza literaturii de specialitate (HBR) în evaluarea unor şocuri similare (SARS, H3N2, H2N2, gripa spaniolă), evoluţiile economice ulterioare conducând la o revenire în formă de «V». (...) De aceea, în varianta de prognoză prezentată s-a optat pentru o revenire a economiei în formă intermediară, între variantele «V» (mai apropiat) şi «L», cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV".

Cum arată acum prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză

Din punct de vedere nominal, noul PIB prognozat este 1.058 miliarde lei, comparativ cu 1.082 miliarde lei la rectificarea anterioară. În 2021, PIB-ul este estimat de CNSP să urce cu 4,9% la 1.149,1 miliarde lei pentru un rezultat în termeni reali mai mare cu 0,9% decât în 2019. La revenirea completă estimată de anul viitor serviciile şi implicit consumul sunt prognozate să aducă o contribuţie de 2,4%. Industria ar urma să aibă o contribuţie de 1,6% la creşterea prezumată de 4,9%.

Legat tot de PIB, faţă de prognoza anterioară, pe zona de consum CNSP estimează un -0,8% în acest an (0% anterior - în estimarea preliminară de vară), iar investiţiile în scădere cu 3,5% (-2,6% anterior). Deficitul comercial ar urma să se amplifice la 18,3 miliarde de euro (17 miliarde anterior), sub estimarea lui Mihai Ionescu, pre­şedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), care vede posibil un deficit comercial de 20 de miliarde de euro. În ciuda revenirii în V, exporturile nu ar urma să revină nici la finele lui 2021 la nivelul pre-criză (68.191,9 miliarde euro faţă de 69.003,4 miliarde euro), în timp ce importurile vor urca la 89.980,9 miliarde euro la finele lui 2021 de la nivelul de 86.285 miliarde euro în 2019.

Pe componente, cu excepţia construcţiilor, care sunt estimate cu un plus de 5,8% în 2020, toate ramurile economice vor suferi: industria (-8,6% în 2020), agricultura, silvicultura şi pescuitul (-7,1%), serviciile (-2,7%). Revenirile pe 2021 sunt estimate în felul următor: industrie +7,8%, agricultura +5,3%, serviciile +4,0%, iar construcţiile continuă tendinţa cu +4,8%.

Cursul de schimb mediu estimat este de 4,84 lei/euro (la fel ca în prognoza anterioară). Numărul mediu de salariaţi este estimat să scadă cu 1,6%, la 5,07 milioane (anterior era estimată o scădere de 1,3% la 5,087 milioane). De asemenea, numărul de şomeri la finalul anului va fi conform CNSP de 338.000 (anterior era 295.000). Câştigul salarial mediu net lunar este prognozat să fie 3.157 lei (anterior era 3.218 lei), iar câştigul salarial real va creşte cu doar 1,1% (anterior era 2,8%) în acest an. Deficitul de cont curent rămâne pentru al treilea an peste pragul de 4%, cu -4,4% în 2020.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

20 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8741
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0207
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5221
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5103
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.7608

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro