Controlul cetăţenesc asupra corupţiei a fost amputat de Curtea Constituţională

Prin decizia din 29 mai 2025, care stabileşte că declaraţiile de avere şi interese ale demnitarilor şi funcţionarilor publici nu mai trebuie publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate şi al instituţiei căreia îi aparţine declarantul, Curtea Constituţională a României a extirpat o posibilitate de sesizare a organelor judiciare, posibilitate prevăzută în primul rând în Codul Penal, care este o lege constituţională. Practic, prin decizia CCR, procurorii nu se mai pot sesiza din oficiu, conform articolului 292 din Codul Penal, pe baza informaţiilor conţinute până acum în articolele de presă ce analizau discrepanţele clare dintre declaraţiile de avere ale demnitarilor şi funcţionarilor publici şi averea pe care aceştia o au în realitate. Decizia CCR face inaplicabile dispoziţiile articolului 292 din Codul Penal, cel puţin în privinţa verificării declaraţiilor de avere şi interese pe baza articolelor publicate în mass-media.

Pentru a realiza impactul pe care articolele mass-media l-au avut în declanşarea urmăririi penale a unor demnitari, vă oferim următoarele exemple:

1.Adrian Năstase care a fost condamnat în dosarele Trofeul Calităţii şi Zambaccian, la 2 ani, respectiv 4 ani de închisoare. În cazul fostului premier social-democrat, presa a dezvăluit discrepanţe între averea declarată şi stilul de viaţă, precum şi modul de finanţare a campaniilor electorale. Procurorii s-au sesizat din oficiu prin prisma articolelor de presă în care s-a relatat despre donaţia de 400.000 dolari făcută de mătuşa Tamara Cernasov în contul soţiei lui Adrian Năstase, dar şi despre bunurile şi tablourile primite de acesta din China prin intermediul Irinei Jianu.

2.Relu Fenechiu, fost ministru liberal al Transporturilor, despre care articolele de presă au semnalat discrepanţe între averea sa şi veniturile declarate, precum şi contractele preferenţiale cu statul. A fost condamnat în 2013 la 5 ani închisoare.

3.Dan Şova, fost ministru social-democrat al Transporturilor. Mass-media a relatat despre implicarea sa în contracte la unităţile de la Turceni şi Rovinari, care aparţin de Complexul Energetic Oltenia, implicare ce nu se regăsea în declaraţia de avere şi interese. În anul 2018 a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

4.Gabriel Sandu, fost ministrul al Comunicaţiilor, din partea PD-L. Articole de presă au dezvăluit nereguli în achiziţiile publice şi discrepanţe în declaraţiile sale de avere. În urma acestor dezvăluiri, procurorii DNA l-au acuzat de implicare în dosarul Microsoft privind licenţele IT. A fost condamnat definitiv în anul 2016 la 3 ani de închisoare.

5.Darius Vâlcov, fost ministru social-democrat la Finanţe. În urma articolelor de presă care au dezvăluit discrepanţe între averea declarată şi bunurile deţinute, procurorii DNA au deschis un dosar penal şi o amplă investigaţie în care au descoperit sume importante de bani a căror provenienţă licită nu a putut fi probată de Vâlcov, precum şi tablouri ascunse în pereţi şi chiar într-un cimitir din municipiul Slatina. Darius Vâlcov a fost condamnat definitive la 6 ani de închisoare.

6.Marian Neacşu (PSD) - vicepremier, fost şef al Secretariatului General al Guvernului, fost vicepreşedinte ANRE. Mass-media a dezvăluit discrepanţe între declaraţiile de avere şi faptul că şi-a angajat fiica la biroul său parlamentar. A fost condamnat definitiv în anul 2016 la 6 luni de închisoare cu suspendare.

7.Adrian Merka - fost deputat din partea minorităţii slovace. Presa a semnalat discrepanţe în declaraţiile de avere şi angajarea părinţilor săi la propriul cabinet parlamentar. A fost condamnat în 2015 la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare.

8.Andras-Levente Mate, fost deputat UDMR. Investigaţiile jurnalistice au evidenţiat conflictul de interese în care se afla prin faptul că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar şi discrepanţe în declaraţiile de avere. A fost condamnat în 2015 la 6 luni de închisoare cu suspendare.

9.Vasile Gliga, fost deputat PSD. Presa a dezvăluit neconcordanţe din declaraţia de avere şi faptul că şi-a angajat soţia la cabinetul său parlamentar. A fost condamnat în 2015 la un an de închisoare cu suspendare.

10.Vlad Oprea, primarul oraşului Sinaia, urmărit penal, inculpat şi aflat în arest preventiv. O investigaţie jurnalistică realizată de Recorder în mai 2024, intitulată „Cartelul din Carpaţi”, a adus în atenţia publicului posibile discrepanţe între averea declarată de Vlad Oprea şi bunurile deţinute în realitate. Investigaţia a evidenţiat că primarul ar deţine, prin interpuşi, un castel în Franţa şi o vilă impunătoare în Sinaia, proprietăţi care nu apăreau în declaraţiile sale de avere. În urma acestor dezvăluiri, procurorii DNA au demarat o anchetă care a inclus percheziţii la domiciliul lui Vlad Oprea şi la sediul Primăriei Sinaia. Ancheta vizează acuzaţii de luare de mită, abuz în serviciu, fals în declaraţii şi spălare de bani.

Citeşte Cum s-a răzgândit CCR în legătură cu declaraţiile de avere ale demnitarilor şi funcţionariilor publici; Reacţiile oficialilor