Cum s-a răzgândit CCR în legătură cu declaraţiile de avere ale demnitarilor şi funcţionariilor publici; Reacţiile oficialilor

Curtea Constituţională a decis că demnitarii şi funcţionarii publici nu mai sunt obligaţi să facă publice declaraţiile de avere şi că nu mai trebuie să declare deloc averile soţilor/soţiilor sau copiilor. Astfel, prin decizia din 29 mai 2025, CCR s-a răzgândit,. De ce spunem că instituţia care trebuie să vegheze la respectarea cadrului constituţional s-a răzgândit? Deoarece CCR s-a mai pronunţat asupra aceleeaşi speţe, cu 11 ani înainte. Mai precis, prin Decizia 309/2014, Curtea Constituţională a decis că este obligatorie publicarea declaraţiilor de avere şi interese ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. În decizia respectivă, în paragraful 31 al motivării, se precizează: "Curtea a constatat, pe de o parte, că soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar, pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare. În aceste condiţii, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale".

Joi, 29 mai 2025, CCR a decis altfel, total opus textului de mai sus. În dreptul civil, o instanţă de drept comun care a judecat aceeaşi speţă anterior nici nu avea voie să se pronunţe pentru că se încălca principiul autorităţii de lucru judecat. În schimb, la CCR e voie orice, pentru că legea de organizare şi funcţionare a instituţiei publice şi dreptul constituţional nu interzicerea răzgândirea. Acest lucru le-a permis magistraţilor CCR să valideze în 2 decembrie 2024 turul I al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, pentru ca vineri, 6 decembrie, să îl anuleze, argumentând cu documentele desecretizate prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie. La fel, în anul 2014, CCR a decis că declaraţiile de avere şi interese trebuie publicate, dar cu anonimizarea datelor personale, pentru ca în 29 mai 2025 să spună că nu mai trebuie publicate. Fără însă a avea o situaţie explozivă aşa cum a fost aceea din decembrie anul trecut. Deşi, chiar şi atunci, este posibil ca CCR să fi fost informată imediat despre ce s-a discutat în şedinţa CSAT din 28 noiembrie. Iar, dacă lucrurile stau aşa, atunci de ce a validat în 2 decembrie turul I al alegerilor prezidenţiale?

În dreptul comun, astfel de situaţii sunt reglate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce lămureşte conţinutul legislativ şi spune care dintre cele două decizii contradictorii este valabilă. În dreptul constituţional, nu există aşa ceva. Iar acest lucru le permite magistraţilor de la CCR să se răzgândească. Şi să instituie o dictatură în interpretarea legislaţiei interne pornind de la pensiile speciale, trecând pe la declaraţiile de avere şi interese şi ajungând la conflictele constituţionale.

Să nu uităm că tot CCR a dispus, în 30 mai 2018, că preşedintele ţării este obligat să îl demită pe procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la cererea Ministrului Justiţiei. Iar Klaus Iohannis s-a conformat şi, în 9 iulie, a demis-o pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, la solicitarea ministrului Tudorel Toader. Ulterior, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a constatat că decizia lui Toader şi decizia CCR au încălcat dreptul la apărare al Laurei Codruţa Kovesi. CCR nu s-a răzgândit, ba chiar a menţionat ulterior, printr-un comunicat de presă, că efectele deciziei CJUE nu se răsfrâng asupra deciziei Curţii Constituţionale, ci privesc strict procedura disciplinară iniţiată de Ministerul Justiţiei în baza legislaţiei privind statutul magistraţilor, privind Consiliul Superior al Magistraturii şi al legii de organizare şi funcţionare judiciară.

Practic, CCR nu recunoaşte că a greşit. Nici că se răzgândeşte. Vom vedea acest lucru şi în motivarea deciziei din 29 mai - după ce va fi redactată şi publicată, motivare în care probabil că magistraţii de acum vor spune că altele sunt condiţiile de fapt şi de drept faţă de decizia pronunţată în 2014 şi că de aceea au decis că publicarea declaraţiilor de avere şi interese este anticonstituţională.

• Preşedintele ţării critică decizia CCR, consilierul prezidenţial e de acord cu ea

Curios este faptul că, în cursul săptămânii trecute, înainte ca judecătorii CCR să pronunţe decizia respectivă, consilierul prezidenţial Dragoş Anastasiu a declarat la o emisiune că mulţi oameni de afaceri nu vor să intre în politică din cauza faptului că declaraţiile de avere şi interese sunt publicate pe site-ul ANI şi al instituţiilor publice şi că trebuie să se termine odată cu această publicitate. În cadrul emisiunii "Proiect de ţară: România” de la postul TV Prima News, Dragoş Anastasiu a spus: „să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declaraţia de avere pusă în public”.

Faţă de declaraţia consilierului prezidenţial avem în contrast declaraţia preşedintelui Nicuşor Dan de după decizia CCR, în care acesta susţine: "Decizia surprinzătoare a Curţii Constituţionale este în contradicţie cu un principiu esenţial al democraţiei - transparenţa în exercitarea funcţiilor publice. Accesul cetăţenilor la informaţii privind declaraţiile de avere ale demnitarilor este o garanţie a integrităţii şi responsabilităţii în spaţiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate. În cazul în care motivarea deciziei identifică deficienţe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”.

• Reacţii din partea partidelor pro-europene

De aceeaşi parte s-au situat şi unii lideri PSD, cum sunt Victor Negrescu şi Titus Corlăţean. Victor Negrescu a scris pe pagina oficială de Facebook: "În calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European responsabil de transparenţă şi lupta împotriva corupţiei, consider că decizia Curţii Constituţionale privind declaraţiile de avere şi de interese este regretabilă. Accesul cetăţenilor şi al presei la informaţii este esenţial pentru încrederea în democraţie. Parlamentul României trebuie să analizeze rapid motivaţia Curţii Constituţionale şi să acţioneze cu celeritate pentru a asigura toate principiile de transparenţă şi integritate”.

La rândul său, senatorul Titus Corlăţean a precizat: "Am fost cu adevărat surprins de decizia Curţii Constituţionale. Nu am întâmpinat niciodată dificultăţi în completarea Declaraţiei de avere, aşa cum este prevăzută de legislaţia română în vigoare - o declaraţie în format românesc, mult mai riguroasă şi chiar constrângătoare decât modelele utilizate în multe alte ţări europene, inclusiv în democraţiile consolidate. Soţia mea este profesor şi logoped la o şcoală specială din Bucureşti, unde lucrează cu copii cu nevoi speciale. Nu am avut şi nu avem afaceri. Eu predau, suplimentar, la o universitate din Bucureşti, activitate permisă de lege şi de Statutul parlamentarilor. Cred în necesitatea transparenţei, mai ales în cazul celor aleşi sau numiţi în funcţii şi demnităţi publice. Aşadar, voi publica în continuare Declaraţia de avere, incluzând şi salariul pe care Mădălina îl aduce în familie. Sper ca ANI să nu modifice prea curând formularul, pentru a nu fi nevoit să adaug eu ceea ce Curtea Constituţională a eliminat prin această decizie nefericită”.

Ilie Bolojan, preşedintele PNL, a oferit câteva precizări cu privire la decizia CCR: "Nu am comentat, în general, deciziile Curţii Constituţionale sau ale instanţelor. Chiar dacă, la nivel european, nu există o procedură unitară privind transparenţa declaraţiilor de avere, experienţa acumulată în România în aceşti ani arată că transparenţa publicării acestor declaraţii, atunci când deţii o funcţie publică, a fost un câştig. Asigurarea transparenţei este un element esenţial pentru recâştigarea încrederii în instituţii. În plus, există numeroase zone din instituţiile publice în care lucrurile au scăpat de sub control - de la cumulul de câştiguri, până la indemnizaţii care nu se justifică - iar transparenţa declaraţiei acţionează ca un fel de frână pentru a nu se sări calul. Vedem, din păcate, ce se întâmplă în unele companii de stat, unde câştigurile «au fost secretizate». În orice sistem, transparenţa este un instrument administrativ eficient care limitează corupţia. După publicarea motivării deciziei Curţii Constituţionale, este necesar ca situaţia să fie analizată pentru a vedea în ce măsură se pot face modificările necesare pentru a asigura în continuare transparenţa şi accesul public la informaţii relevante. Voi susţine acest lucru”.

Dominic Fritz, preşedintele interimar al USR, a spus: "Mulţi sunt revoltaţi pe decizia CCR. Curtea Constituţională a decis că demnitarii şi funcţionarii publici nu mai sunt obligaţi să facă publice declaraţiile de avere şi că nu mai trebuie să declare deloc averile soţilor/soţiilor sau copiilor. Decizia este finală. Dar lupta anti-corupţie nu s-a terminat. Acum ne focusăm energia pe ce avem de făcut: USR propune să revizuim rapid legislaţia astfel încât acest instrument vital al luptei anticorupţie, transparenţa averilor demnitarilor, să nu fie pierdut. Dar adevărul este că declaraţiile de avere şi de interes prea au devenit un pistol cu apă în lupta anti-corupţie. Din păcate, ani de zile, Agenţia Naţională de Integritate (dar şi ANAF) a aplicat legea partinic sau a închis ochii. E momentul să-i deschidă. Ştim toţi anchetele de presă despre averi colosale care nu se regăseau în declaraţii de avere. Reforma ANI şi ANAF acum! Să ne asigurăm că au instrumentele să-şi facă treaba. Să se folosească de tehnologie pentru a verifica automatizat şi corect averile demnitarilor. Trebuie conduse de oameni cinstiţi. Şi, da, rescriem legea ca să obţinem transparenţă cu standardele de constituţionalitate impuse de CCR, după ce vom analiza motivarea”.

Referitor la aceste declaraţii, credem că, înainte de a efectua modificarea legislativă cerută de CCR prin decizia de joia trecută, Parlamentul actual trebuie să modifice legea de organizare şi funcţionare a CCR pentru a nu mai lăsa loc la astfel de interpretări contradictorii şi la abuzuri.

Citeşte Controlul cetăţenesc asupra corupţiei a fost amputat de Curtea Constituţională