CORESPONDENŢĂ DE LA PARISFrontul Naţional va câştiga alegerile prezidenţiale, în 2017?

Mirel Scherer
Ziarul BURSA #Internaţional / 25 august 2014

Frontul Naţional va câştiga alegerile prezidenţiale, în 2017?

Frontul Naţional, partidul creat la începutul anilor 1970 prin agregarea mai multor grupuri mici de extremă dreapta şi lansat apoi pe scena politică de Jean-Marie le Pen, confirmă cursa sa ascendentă spre cucerirea puterii în Franţa.

După cum arată un sondaj al intenţiilor de vot la viitoarele alegeri prezidenţiale din 2017, realizat de către Ifop, Marine le Pen, preşedinta acestei formaţiuni ultranaţionaliste şi xenofobe, ar ocupa primul loc cu 26 sau 27% din voturi (în funcţie de candidatul Partidului Socialist: Hollande -17%, Valls - 17% , Montebourg - 10%). Iată că apare şi o surpriză în acest sondaj - Nicolas Sarkozy ar fi prezent în al doilea tur cu 25 sau 26% din voturi. Aceasta în ciuda multiplelor obstacole judiciare pe care le înfruntă fostul preşedinte francez şi faptul că o bună parte din alegători sunt ostili revenirii sale în cursă.

Desigur că un sondaj realizat cu trei ani înainte de un scrutin atât de important trebuie interpretat cu multă precauţie. Dar să nu uităm că ultimele alegeri franceze (europarlamentarele şi municipalele), desfăşurate în 2014, confirmă acest avans extraordinar al Frontului Naţional (FN). Rămâne de văzut cine va câştiga în finala din 2017, având în vedere că un remake al duelului Le Pen (tatăl) cu Chirac din 2012 este practic imposibil deoarece diferenţa între învingător şi învins va fi de această dată de câteva puncte.

În pofida acestei situaţii neliniştitoare, atât Primul Ministru francez, Manuel Valls, care este în cădere liberă în sondajele de popularitate, cât şi Preşedintele Hollande, refuză să schimbe strategia economică adoptată până acum. Nici ceilalţi oameni politici care vizează preşedenţia Republicii Franceze nu se plasează mai bine în acest sondaj. Franşois Bayrou ar avea 12 sau 13% din voturi pentru partidul său MoDem, Jean-Luc Mélenchon ar avea 10 sau 11% pentru Frontul de stânga şi Cécile Duflot (Europe Ecologie Les Verts) numai 3%. În cazul în care Partidul Socialist (PS) l-ar lansa în confruntare pe Arnaud Montebourg, situaţia pentru PS ar fi şi mai delicată: Marine Le Pen şi Nicolas Sarkozy ar mări scorul lor cu un punct (27% şi respectiv, 26%).

Dacă ipoteza prezenţei Frontului Naţional în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2017 devine, pe zi ce trece, mai plauzibilă şi oamenii politici francezi de stânga sau de dreapta par să se fi resemnat cu acest fapt, este totuşi pentru prima oară când Marine le Pen ocupă primul loc într-un asemenea sondaj. Astfel, Preşedinta FN confirmă faptul că dinamica de care ea beneficiază de mai mulţi ani este o tendinţă de fond şi nu un eveniment singular. Frontul Naţional profită astfel de situaţia economică preocupantă a ţării şi de faptul că cele două mari partide democratice (PS şi UMP) nu reuşesc să o redreseze. Dimpotrivă, cei doi ani de preşedinţie ai lui Franşois Hollande nu au făcut decât să afunde şi mai mult economia franceză.

Câteva cifre vorbesc mai bine decât un lung discurs: o întreprindere dă faliment la fiecare 8 minute şi jumătate, producţia industrială franceză a atins cel mai scăzut nivel din 1994 până acum (exceptând criza din 2008), creşterea PIB în acest an va fi de 0,5% şi nu de 0,9 cum prevedea guvernul, şomajul continuă să crească şi atinge nivelul record de 3,398 milioane de persoane, deficitul anual al PIB va fi de 4,4% în 2014 (departe de 3,8% prevăzut).

Principalul handicap al economiei franceze este fără îndoială nivelul extrem atins de cheltuielile publice (stat, administraţiile locale, organismele de securitate socială) care vor depăşi, după cum prevede Comisia europeană, suma astronomică de 1.200 de miliarde de euro, adică 56,8% din PIB (produsul intern brut). Nici o ţară din lume, cu excepţia Finlandei (58,6% din PIB), nu cheltuieşte mai mult.

Iată câteva exemple semnificative pentru anul 2014: Statele-Unite - 38,3%, Canada -40%, Japonia - 42,3%, Germania - 44,6%, Anglia - 45,6%, Italia - 50,3%.

Franţa este deci o excepţie ale cărei consecinţe negative sunt un dezastru pentru economia sa: o presiune fiscală sufocantă pentru contribuabili, o competitivitate scăzută a întreprinderilor care sunt practic nimicite de nivelul record al cotizaţiilor pe care trebuie să le plătească statului.

Anunţat de către Preşedintele Hollande în alocuţiunea sa din 31 decembrie 2014 şi salutat ca o soluţie bună de către organizaţia patronilor francezi Medef, pactul de responsabilitate nu a adus încă nici o schimbare palpabilă. În acelaşi timp, votul pentru extrema dreaptă sau pentru extrema stângă este o erezie. Atât Frontul Naţional, cât şi Frontul de stânga repetă în cor că dificultăţile actuale ale ţării sunt provocate de politica ultraliberală dusă de mult timp şi de faptul că statul s-a retras din viaţa economică. Ori cifrele demonstrează contrariul acestor afirmaţii făcute adesea de Marine le Pen sau de Jean-Luc Mélenchon.

Din 1990, cheltuielile publice din PIB au crescut cu 8,5 puncte, cea mai mare majorare din toate ţările dezvoltate. Specialiştii subliniază că Franţa este ţara cu economia cea mai «socialistă» şi cea mai puţin liberală din lume.

Întrebarea care se pune este dacă acest nivel record al cheltuielilor publice franceze influenţează în bine economia şi, deci, viaţa locuitorilor ţării?

Evident, răspunsul este nu.

Dovadă este situaţia Germaniei a cărei economie bate toate recordurile, dar ale cărei cheltuieli publice sunt mult mai reduse decât cele ale Franţei: 12 puncte de PIB mai puţin. Dacă cheltuielile publice franceze ar fi egale cu cele ale Germaniei, ele ar fi mai mici cu 254 miliarde de euro pe an. Pentru a face o comparaţie, principala măsură a guvernului socialist, pactul de responsabilitate, nu prevede decât o reducere a cheltuielilor publice de 50 de miliarde. Desigur, foarte bine şi atât, dar această reducere se va face...în trei ani.

Notă: Redactor şef al jurnalului web de noutăţi tehnologice şi industriale Fabrication Mécanique (http://fabricationmecanique.wordpress.com), Mirel Scherer este absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. Ziarist din 1981 în presa tehnică din Franţa, el a fost redactor şef adjunct al revistei Industrie et Technologies şi "grand Reporter" la importantul săptămânal economic şi industrial L'Usine Nouvelle. Specialist în informatica industrială, automatisme industriale şi echipamente de producţie, el a fost distins de mai multe ori cu Trofeul celui mai bun jurnalist, acordat de Clubul presei informatice din Franţa.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Evolutia economiei franceze era previzibila,dupa un an de guvernare socialista,in care doar sindicatele au prosperat.Evolutia Frantei trebuie sa puna pe ganduri si cetatenii romani,atunci cand se duc sa voteze.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9488
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6067
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8649
Gram de aur (XAU)Gram de aur243.4131

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
certificateorigine.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro