Într-o scrisoare deschisă, mai mult de 60 de economişti recunoscuţi au cerut membrilor Parlamentului European să nu dilueze prevederile actualului proiect euro digital, avertizând că, în caz contrar, zona euro va pierde controlul asupra propriei monede şi va deveni şi mai dependentă de furnizorii americani de servicii de plăţi digitale, potrivit unui articol publicat pe site-ul Opinii BNR, din partea lui Cristian Bichi.
Conform sursei citate, scrisoarea deschisă, intitulată „Euro digital: Să lăsăm interesul public să predomine!”, a fost publicată în data de 11 ianuarie 2026. Ea a fost iniţiată de think tank-ul Sustainable Finance Lab şi de Triodos Bank, ambele entităţi din Olanda, şi a fost semnată de numeroşi economişti şi personalităţi din lumea academică, din rândul cărora amintim pe Thomas Piketty, Paul de Grauwe (LSE) şi Daniela Gabor, a relatat sursa amintită. Apelul a fost dat publicităţii în perspectiva unei apropiate şedinţe a Comitetului pentru Afaceri Economice şi Monetare (ECON) al forului legislativ european, unde urmează a fi discutate amendamentele propuse la "Pachetul legislativ Euro digital”, înainte de prezentarea sa plenului Parlamentului la jumătatea acestui an, potrivit sursei citate. Dacă proiectul euro digital va fi aprobat, în 2027 se vor realiza probe pilot, iar emiterea noii monede digitale va avea loc în 2029, conform estimărilor Băncii Centrale Europene (BCE), a relatat articolul citat.
Consiliul European sprijină decizia BCE de a lansa euro digital, dar la acest moment nu este clar dacă Parlamentul European îşi va da acordul, întrucât în rândul membrilor săi se manifestă divergenţe de opinie privind moneda unică digitală, a informat sursa amintită. Pe acest fundal, semnatarii scrisorii deschise atrag atenţia că existenţa "unui euro digital puternic nu este ceva agreabil de avut, ci o măsură de precauţie esenţială pentru suveranitatea, stabilitatea şi rezilienţa europeană”, conform sursei citate.
Economiştii avertizează că, în prezent, sistemul de plăţi din Europa este dominat de câteva corporaţii non-europene şi că, în treisprezece ţări ale Uniunii Europene, "plăţile de retail de bază se bazează acum pe scheme internaţionale de carduri (n.n. cum ar fi Visa şi Mastercard, la care se adaugă platforme ca PayPal) - fără vreo alternativă domestică”, potrivit sursei menţionate. Semnatarii scrisorii deschise nu se încurcă în fineţuri diplomatice, subliniind că "această dependenţă de furnizorii de plăţi străini (SUA) expune cetăţenii, firmele şi guvernele europene la influenţe geopolitice, interese comerciale străine şi riscuri sistemice în afara controlului Europei”. Fără a numi pe cineva anume, scrisoarea avertizează că "evoluţiile recente au făcut aceasta mai mult decât un risc ipotetic”, a informat sursa amintită.
Întradevăr, există din ce în ce mai mulţi analişti economici şi responsabili politici cărora nu li se mai pare o ipoteză fantezistă posibilitatea ca, sub presiune politică, furnizorii americani de servicii de plăţi să schimbe unilateral regulile jocului (condiţiile de plată şi costurile), cu afectarea vieţii economice într-o mare parte a Uniunii Europene, a transmis articolul citat. Şi aceasta ar prejudicia nu numai intermediarii financiari, ci şi cetăţenii obişnuiţi ce utilizează cardurile sau aplicaţiile telefonice pentru a face plăţi, conform sursei citate.
Cu referinţă clară la avansul înregistrat în ultimii ani de monedele stabile ("stablecoins”), care sunt covârşitor legate de dolarul american, economiştii avertizează şi asupra faptului că "fără un euro digital semnificativ, dependenţa noastră (n.n. a europenilor) se va adânci, întrucât monedele digitale private sprijinite de SUA câştigă teren”, a informat sursa menţionată.
Faţă de situaţia descrisă mai sus, autorii apelului apreciză că, conform articolului amintit:
"Europa va pierde controlul asupra celui mai fundamental element din economia noastră: moneda noastră. Un euro digital public robust este singura noastră apărare”.
Potrivit scrisorii, o CBDC la nivelul zonei euro va crea o legatura directă între cetăţenii europeni şi BCE, oferindu-le acestora securitatea şi beneficiile banilor publici sub formă de cash, alături de avantajele banilor privaţi ai băncilor comerciale (n.n. - depozitele bancare), a transmis autorul articolului. Prin urmare, euro digital va trebui să funcţioneze, atât on-line, cât şi off-line, să fie proiectat de aşa natură încât să protejeze viaţa privată şi să fie disponibil pentru toţi rezidenţii europeni, inclusiv cei ce dispun de conturi bancare la bănci comerciale, a relatat sursa citată. Economistii atrag atenţia că dacă multe companii vor fi excluse sau acestora li se va permite să refuze euro digital ori dacă limitele detinerilor vor rămâne atât de scăzute încât noua monedă digitală nu va fi văzută de cetăţeni ca îndeplinind efectiv funcţia de păstrare a valorii, atunci euro digital nu îşi va atinge potenţialul, a transmis sursa menţionată. În cuvintele economiştilor: "Europa va fi creat o monedă digitală, dar nu una care să conteze”.
Presiuni pentru redimensionarea proiectului sunt exercitate, atât de unele bănci, cât şi de anumiţi politicieni din Parlamentul European ce se arată preocupaţi (sincer sau nu) de efectul asupra stabilităţii financiare al transferului depozitelor bancare în conturile de euro digital, de costurile implicate şi de posibila descurajare a iniţiativei private. Nu în ultimul rând, sunt invocate îngrijorări legate de măsura în care va putea fi asigurată protecţia vieţii private. În noiembrie anul trecut, 14 mari bănci europene, printre care Deutsche Bank, BNP Paribas şi ING, şi-au exprimat îndoieli privind iniţiativa euro digital, pe motivul că aceasta va duce la pierderi de competitivitate faţă de băncile americane, a mai relatat sursa citată. Comitetul Industriei Bancare din Germania, care reprezintă un important organ de lobby, a apreciat iniţiativa BCE ca fiind "prea complexă” şi ca oferind "puţine beneficii tangibile pentru consumatori”. De asemenea, în Parlamentul European, unele facţiuni politice solicită o versiune mai puţin ambiţioasă a monedei europene digitale. Din rândul europarlamentarilor ce ţin de aceste facţiuni se distinge conservatorul spaniol Fernando Navarrete, numit raportor pentru euro digital, care susţine limitarea noii monede digitale numai la o variantă off-line, a transmis sursa amintită.
Faţă de rezistenţa exercitată în dezbaterile publice de entităţile menţionate mai sus, scrisoarea pune în gardă împotriva posibilităţii ca negocierile legislative să goleasca de conţinut proiectul euro digital, altfel spus ca acestă monedă să existe, ca o soluţie de compromis, dar fără a mai fi relevantă. Pentru a preveni o astfel de situaţie, economiştii propun ca instituţiile implicate în negocierile legislative (Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European) să se asigure că euro digital va deveni, conform sursei menţionate:
*coloana vertebrală a unei infrastructuri de plăţi europeană, rezilientă, suverană, bazată pe furnizori domestici, care vor adopta cele mai înalte standarde de protecţie a vieţii private;
*o monedă publică digitală accesibilă tuturor europenilor, care să sprijine incluziunea financiară şi să reducă fricţiunile transfrontaliere;
*un mijloc de păstrare a valorii credibil, printr-o limită a deţinerilor generoasă şi cu o creştere graduală.
Îndeplinirea acestor condiţii va "oferi gospodăriilor şi firmelor o opţiune de monedă publică valoroasă, în acelaşi timp menţinând stabilitatea financiară şi oferind sectorului financiar o fundaţie puternică pentru inovare”, a relatat sursa citată.
Pentru semnatarii apelului, euro digital este un bun public, a informat articolul citat. De aceea, e necesar ca factorii de decizie politici să reziste eforturilor mioape de lobby financiar şi să nu lase ca noua monedă digitală europeană să devină, urmare unui compromis, doar ceva simbolic, conform sursei amintite. Scrisoarea deschisă se încheie cu avertismentul că: "s-ar putea ca europenii să nu mai aibă o a doua şansă. Problema cu care se confrunta factorii de decizie ai UE este simplă: îşi vor exercita europenii controlul asupra monedei lor în epoca digitală, ori noi îi vom lăsa pe alţii să o controleze pentru noi?”, a mai informat articolul amintit.












































Opinia Cititorului