Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

Cum va arăta lumea post pandemie

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Cum va arăta lumea post pandemie

Specialişti din domeniul financiar-bancar, dar şi juridic au dezbătut, aseară, mai mult de patru ore, pe marginea noii realităţi post pandemie, pornind de la un studiu realizat de Andre Cappon, fondatorul grupului CBM din New York, şi prezentat în cadrul video-conferinţei BURSA "The Post Pandemic World".

Actuala criză cauzată de pandemia de coronavirus va genera unele schimbări uriaşe; infrastructura, comunicaţiile şi digitalizarea pot reprezenta sursa de relansare economică a statului român, după trecerea crizei sanitare; economia noastră este posibil să aibă o evoluţie în W; cel mai mare pericol este populismul, în actuaulul context; reluarea creşterii economice după această perioadă depinde de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern - sunt doar câteva dintre concluziile ce reies în urma dezbaterilor purtate online aseară. În articolul de mai jos este prezentat studiul domnului Cappon, urmând ca, în ziarul de mâine, să revenim cu detalii de la video-conferinţa BURSA.

Cea mai mare provocare pentru lume, în acest moment, este identificarea unei modalităţi de ieşire cu succes din pandemia de Covid 19, cu accent pe evitarea unor noi valuri epidemice după ce măsurile de distanţare socială vor fi relaxate, consideră Andre Cappon, preşedinte fondator al CBM Group din New York.

Conform acestuia, posibile soluţii pe termen scurt sunt: grupurile vulberabile (bătrâni, cei cu condiţii medicale precum astmul, hipertensiune, obezitate etc.) să rămână izolate până când se dezvoltă teste/tratamente/vaccinuri eficiente şi de încredere; angajaţii tineri, sănătoşi, se întorc la muncă progresiv, utilizând măşti, mănuşi - se adoptă măsuri de precauţie/prevenţie cum ar fi spălatul des pe mâini, se evită grupurile mari de persoane etc.

Soluţii pe termen lung sunt dezvoltarea testării eficiente, şi în special dezvoltarea unor tratamente şi vaccinuri eficiente, precum şi dezvoltarea imunităţii de grup, spune el.

Cât de adâncă ar trebui să fie recesiunea/depresiunea anticipată? Cât de rapidă va fi recuperarea?

Cappon adaugă faptul că toate scenariile privind proiecţiile economice şi dimensiunea dezastrului depind de cât de mult va ţine pandemia - câteva luni sau mai mult, dacă vom vedea izbucniri secundare ale coronavirusului cum s-au văzut în oraşul Harbin, regiunea Heilonjiang din nordul Chinei.

Aşteptările sunt ca pandemia să ţină doar câteva luni, graţie izolării sociale şi progresului în materie de teste/tratament/vaccin. Însă ar putea fi mai lungă sau recurentă. De notat că, deşi boala Covid-19 este foarte contagioasă, rata mortalităţii este mult mai redusă în comparaţie cu pandemiile precedente (de exemplu gripa spaniolă din 1918-1919).

În ceea ce priveşte anticipaţiile nivelului PIB (produsul intern brut), estimările econometrice pentru SUA şi Europa sunt negative pentru 2020, cu o revenire graduală anticipată pentru 2021-2022, nu în formă de V, nici chiar în formă de U. Revenirea graduală ar putea lua 2-3 ani, adică să ne întoarcem de unde am plecat înainte de pandemie.

FMI prognozează o contracţie a PIB global de 3% pentru 2020, în scenariul de bază.

"Ilustrativă ar fi situaţia Chinei, care a anunţat că economia a început să-şi revină în aprilie, dar care a anunţat un PIB negativ de -6,8% în primul trimestru din 2020 - spun chinezii aşadar adevărul sau realitatea este mult mai neagră? Vor reuşi să controleze noii apariţii ale virusului? Ce se va întâmpla dacă China nu va mai putea exporta la fel de mult ca înainte, din cauza recesiunii şi a barierelor comerciale din America şi Europa?", sunt câteva din întrebările ridicate de Cappon.

Tigrii asiatici, economiile Hong Kong, Singapore, Taiwan şi Korea, precum şi Japonia sunt de aşteptat să aibă o revenire economică relativ rapidă, în timp ce pieţele emergente - America Latină, Africa - vor experimenta cel mai probabil recesiuni mai lungi şi mai adânci, fiind afectate semnificativ.

În ceea ce priveşte economiile dezvoltate din Vest, şomajul este de aşteptat să atingă în SUA nivelurile văzute ultima dată în timpul Marii Depresiuni (25% şomaj), iar marea problemă este lipsa unor plase de siguranţă la nivel social, care să ofere sprijin şomerilor. Măsurile de stimulare ar putea să fie insuficiente pentru acoperirea unor perioade lungi de şomaj, iar viitorii pensionari vor fi afectaţi şi ei din moment ce fondurile de pensii sunt legate de pieţele de capital.

În materie de falimente şi incapacităţi de plată, acestea vor creşte abrupt, asemănător cu evoluţia din criza din 2008, poate chiar vor fi mai numeroase. Multe firme, în special cele de dimensiuni mici şi mijlocii vor dispărea.

Efecte de ordin secund, punctate de specialist, sunt:

- după criza coronavirus, gospodăriile vor deveni foarte conservatoare (precum generaţia Marii Depresiuni) - economisire mai multă, mai puţin consum, evitarea datoriilor şi creditelor de consum. Asta va reduce ratele de creştere a PIB, în special în lumea dezvoltată şi în mod particular în SUA

- "structura societăţii se destramă": prăbuşiri ale sistemelor medicale, infracţionalitate cibernetică în creştere, furturi din supermarket-uri, creştere generalizată a criminalităţii, protestelor etc., în special în ghetouri urbane din lumea dezvoltată (Statele Unite, Franţa şi în ţări emergente precum Brazilia, Africa de Sud.

Impactul la nivel de sectoare

Impactul la nivel de sectoare economice va varia. În prima linie vor fi sectoarele energetice, în mod special industria petrolieră americană (de şist), unde costul de producţie este mai mare, la fel ca datoriile. Ţările care se bazează pe industria petrolieră pentru generarea de venituri bugetare vor avea de asemenea probleme semnificative.

Alte sectoare lovite vor fi cel de retail (vânzări cu amănuntul - se vor evita mall-urile de exemplu), cel al transporturilor mari (volume mai mici ale comerţului mondial), piaţa comercială de real-estate (se va lucra mai mult de acasă), precum şi piaţa real-estate rezidenţială (se vor evita oraşele aglomerate, cu densitate mare a nr. de locuitori).

Sectorul de IT&C ar putea fi cel mai mare beneficiar al crizei, în special în zona de soluţii internet, infrastructură IT, telecomunicaţii mobile, platforme IT pentru educaţie, sănătate etc. Industria farma va beneficia şi ea de pe urma pandemiei, precum şi zona logistică de transport (Uber, FedEx şi alte servicii de curierat), comerţul online şi industria agribusiness, punctează Andre Cappon.

Cum vor finanţa guvernele şi industriile revenirea? Se vor putea descurca cu atâta datorie?

În Statele Unite, pachetul de stimulare al guvernului federal de peste 2 trilioane de dolari include, potrivit analistului:

- pentru persoanele fizice: stimulente băneşti (bani din elicopter) plătite de guvern, beneficii de şomaj mari, scutire temporară de la plata creditelor de studiu;

- pentru companii: pachete de salvare către industrii americane esenţiale şi strategice precum companiile aeriene, credite cu dobânzi scăzute pentru plata salariilor şi altor cheltuieli imediate, extinderea termenelor de plată a taxelor, companiile care au restanţe la plata chiriilor pot fi date afară dacă au fost afectate de coronavirus.

Pachetul complet se ridică la peste 10% din PIB-ul SUA, însă continuă să fie relevantă întrebarea dacă "e destul?". Asta în condiţiile în care o funcţionare a economiei la doar 50% din capacitate pe o perioadă de 3-6 luni înseamnă o contracţie a PIB între 12,5% şi 25%, PIB care dispare, spune Cappon. Aici se adaugă şi alegerile prezidenţiale din noiembrie care vor exacerba diferenţele de opinie de la nivelul populaţiei şi spectrului politic.

În Europa, o practică este ca guvernele să plătească ajutorul de şomaj pentru companii ca să nu explodeze numărul oamenilor fără locuri de muncă.

Totodată, pentru a uşura povara datoriei, băncile centrale acţionează ca facilitatori de ultimă instanţă prin achiziţia de titluri financiare (tiparniţă) pentru a oferi lichiditate pieţelor care în schimb să împrumute guvernele şi mediul de afaceri. Ca urmare, firmele cu acces la pieţele de datorii (cu rating investment grade - recomandat pentru investiţii) emit datorie pentru a supravieţui crizei. În ceea ce priveşte companiile fără rating Investment Grade, acestea au costuri de finanţare mai mari la orice datorie emisă.

Criza va duce la o creştere abruptă a deficitelor publice, asta în condiţiile în care nivelurile datoriilor guvernamentale sunt deja foarte ridicate.

În esenţă, ca bottom line, arată Cappon, toată lumea care poate să împrumute bani va împrumuta. Datoria guvernamentală în raport cu PIB va creşte foarte rapid (şi din cauza scăderii economice), iar la fel va creşte şi datoria privată în raport cu PIB.

Nivelurile datoriei publice în anumite ţări este deja ridicat: în Statele Unite raportul datorie/PIB este de 120%, în Japonia de 230%, în Italia (ţara cea mai vulnerabilă din zona euro) de 135%. De notat că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, când datoria publică în raport cu PIB depăşeşte 70-80%, creşterea economică ajunge să sufere şi să scadă.

Cum va fi plătită datoria?

Ratele de dobândă (deja la niveluri real negative în majoritatea ţărilor dezvoltate) şi inflaţia vor rămâne la niveluri scăzute pentru perioada apropiată. Cauzele dobânzilor şi inflaţiei scăzute sunt capacitatea de producţie în exces la nivel mondial, politicile de relaxare cantitativă ale băncilor centrale, precum şi aşteptările mai degrabă deflaţioniste din economii în condiţiile consumului mai redus.

Pe termen lung, cei ce economisesc şi capitalul vor sfârşi prin a plăti pentru criză, preconizează Cappon, care estimează că pe termen mediu spre lung inflaţia va reveni la niveluri mai ridicate - în Statele Unite s-ar putea să vedem niveluri imense precum cele din anii 1970, ceea ce va duce la creşterea dobânzilor.

Îşi va păstra dolarul rolul de monedă de rezervă internaţională?

Probabil cădolarul îşi va păstra rolul de monedă de rezervă internaţională, spune Cappon, din moment ce nu se întrevede nicio altă monedă de rezervă la acest moment: Euro nu este credibil; majoritatea investitorilor nu au încredere în China; Bitcoin şi monedele virtuale asemănătoare sunt prea volatile şi nereglementate; nicio ţară nu doreşte să re-adopte etalonul aur.

Însă, de aşteptat este ca iniţiative precum Libra (moneda dezvoltată de Facebook) să reapară în atenţie şi să se bucure de mai multă credibilitate.

Alte consecinţe ale crizei sunt retrogradări masive ale ratingurilor la nivel de companii, ceea ce va duce la crize de credit. Ca urmare vor apărea consolidări în anumite industrii şi "vulture investing".

Cum va evolua rolul şi greutatea guvernelor în economiile diverselor ţări?

Plasele de siguranţă sociale introduse rapid de guverne pentru a proteja şomerii şi cei care nu-şi pot plăti ratele şi chiriile se presupune că sunt temporare, dar multe măsuri de genul sunt de aşteptat să rămână "impregnate", în mod special cele care ţintesc indivizii cu venituri scăzute. Ar putea apărea chiar programe ce asigură un venit minim garantat în anumite ţări dezvoltate.

De aşteptat este ca până şi Statele Unite, care are relativ puţine plase de siguranţă, să introducă câteva în structura sa economică. De asemenea, presiunile politice pentru un sistem medical asigurat de stat vor creşte pe fondul campaniilor şi alegerilor electorale din acest an.

Totodată, având în vedere că guvernele oferă sprijin multor industrii mari afectate de criză prin oferirea de credite garantate (de exemplu companiile aeriene), precum companiilor mici şi mijlocii, unele din aceste pachete de sprijin sub formă de credite s-ar putea converti în acţiuni. Asta va însemna că guvernele vor deţine părţi tot mai mari din economiile naţionale, cu presupunerea că deţinerile vor fi revândute şi companiile reprivatizate când condiţiile vor fi potrivite - SUA a folosit practica asta în criza din 2008 pentru a salva industria auto.

Chestiunea centrală va fi echilibrul pe termen lung dintre pieţele libere (mediul de afaceri) şi guverne, spune Cappon, care subliniază că în perioade de urgenţă, precum războaie sau pandemii, guvernele iau un rol mai forte iar pieţele sunt suprimate.

Guvernele demarează o campanie de "represiune financiară" prin dobânzi artificial scăzute, controale de preţuri, controale de capital, care tind să aibă efecte pentru mai mult timp chiar şi după finalul urgenţei.

În opinia specialistului, de aşteptat sunt: rol crescut pentru guverne; taxe mai mari, în special taxe pe avere, "de facto confiscarea economiilor" celor bogaţi; mai mult control guvernamental asupra business-ului şi asupra vieţilor personale; reglementări mai numeroase.

Efectul asupra globalizării

Globalizarea este pusă sub semnul întrebării, în special în Vest, prin asocierea cu sectorul manufacturier şi pierderile locurilor de muncă care se mută în ţări cu costuri mai mici. Globalizarea în sectoarele farma, financiar şi tehnologic rămâne privită pozitiv, arată Cappon, care subliniază că globalizarea încă este aplaudată şi promovată în China/Asia, regiunile care au beneficiat cel mai mult de pe urma globalizării.

Specialistul mai notează că revenirea Chinei pe scena internaţională ca o putere globală ambiţioasă este privită cu neîncredere în Vest, în contextul în care China: a devenit cel mai mare hub de producţie din lume, în special pentru anumite industrii cheie; are resurse financiare vaste pentru a câştiga poziţii strategice (de exemplu prin achiziţii ale unor companii mari din Vest sau infrastructuri portuare); a dovedit ambiţii majore de putere militară regională, dar şi mondială; are un sistem politic care nu evoluează în linie cu valorile vestice cum ar fi democraţia, libertatea presei, drepturile omului - "China este acum un sistem totalitar impulsionat de un motor capitalist şi susţinut de tehnologii înalte".

Totodată, arată Cappon, relaţia SUA-China este deja tensionată pe fondul războiului comercial şi ar putea se devină mai tensionat după criza coronavirus. SUA vor reînnoi eforturile pentru repatrierea anumitor industrii (manufactură) şi locuri de muncă asociate şi/sau diversificarea relaţiilor comerciale cu India, Mexic, Vietnam şi Insulele Filipine. Americanii sunt de aşteptat totodată să intensifice eforturile de a influenţa alte ţări să rupă legăturile cu China.

În ceea ce priveşte relaţia SUA cu Europa şi evoluţiile din Uniunea Europeană, Cappon notează că relaţia transatlantică a suferit în timpul administraţiei Trump dar poate fi reparată uşor având în vedere legăturile tradiţionale - istorice şi culturale -, NATO putând oferi o bază de pornire şi un cadru legal adecvat pentru reînnodarea relaţiei.

Despre UE, Cappon spune că blocul comunitar a pierdut multă la nivel de credibilitate, în special începând cu criza euro post-2008, şi aduce aminte şi de Brexit.

"Criza coronavirus a scos la iveală lipsa solidarităţii intra-europene în vremurile grele", spune el.

De aşteptat sunt şi consolidarea economiilor regionale (USCMA - noul NAFTA, acordul de integrare continentală), printre care se numără şi consolidarea Mercosur. În timp ce SUA vor apropia relaţiile cu America Latină, de exemplu Brazil, Europa va privi mai mult la zona mediteraneană, spre ţări ca Maroc, Tunisia şi Egipt.

Naţionalismul va înflori, iar accentul se va pune pe relaţii bilaterale în detrimentul relaţiilor multilaterale, ceea ce înseamnă presiune pentru instituţii precum Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Naţiunile Unite (ONU), care sunt ameninţate cu reducerea rolului lor în infrastructura ordinii mondiale.

De asemenea, lanţurile de aprovizionare pentru produse esenţiale (produse medicale şi farmaceutice) vor fi redesenate, inclusiv prin diversificarea surselor pentru materiile prime, şi acolo unde se poate acestea vor fi "repatriate". În special repatrierea se va face către America de Nord şi Europa, unde având în vedere costurile ridicate cu forţa de muncă, se va bate monedă pe automatizare şi tehnologii în special în zona sectorului manufacturier.

Este posibilă şi mutarea acestor companii către economii de periferie, cu costuri cu forţa de muncă încă relativ scăzute, din regiuni precum Estul Europei sau ţări ca Vietnam, Insulele Filipine sau Mexic.

Totodată, telemedicina şi munca de acasă vor deveni mai comune, firmele IT beneficiind de pe urma acestei tranziţii. Vor pierde din valoare spaţiile de birouri, iar genul de afaceri precum WeWork vor deveni mai numeroase. De asemenea, fintech-urile vor consemna un boom, cash-ul se va reduce iar plăţile electronice vor deveni mai populare şi mai comune.

În ceea ce priveşte pieţele financiare, Cappon spune că acestea sunt pe revenire dar încă sunt vulnerabile la ştiri negative surpriză şi la evenimentele politice cum ar fi alegerile americane prezidenţiale din noiembrie. Preţul petrolului este de aşteptat să se stabilizeze şi să revină după calmarea războiului de preţuri dintre Arabia Saudită şi Rusia şi în special reluarea activităţii economice.

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. Nu mai vreau sa aud de izolat și vaccinat bătrâni la Pastele Cailor, când o ieși vaccinul

    1. NU este pentru ca in cazul gripei din Spania, dupa masurile de relaxare impactul a fost letal. Suedia are populatie putina si disciolinata, nu ca la noi. Nu pastreaza distantarea fizica, oricat ai vrea tu, in magazine dau peste tine...iar munca in colectiv infecteaza. Virusul rezista 3 ore in aer, in toalete zile intregi, este transportat de aerul conditionat.

      Un medic a ramas fara plamani sub ochii fiicei sale, neputincioase, Unii medici infectati s-au sinucis inainte sa moara in chinuri, stiind ce ii asteapta! 

      Deci nu e de joaca!Supravietuirea e mai importanata decta profitul companiilor. Statul are datoria sa aiba grija de sanatatea si educatia cettatenilor sai!  

      BNR ar putea crea moneda pentru dezvoltare durabila in concertare cu BCE... un venit garantat care sa asigure o viata demna ar trebui sa fie la nivel de 700 de euro, nu 300 cat este propunerea acum..exista familii monoparentale, ce face o mama sau tata cu suma respectiva daca maai are si copii in grija.

      Lucrul de acasa si studiul online prezinta flexibilitate, e mai economic, mai eficient dar si eficace pentru ca poti lucra si noaptea. Eu kucrez noaptea foarte bine. Nu se mai polueaza, nu mai poluam apa spaland multe haine, nu mai cheltuim pe incaltaminte si imbracaminte...ma opresc aici. 

      Gripa spaniolă a fost una dintre cele mai letale pandemii din istorie, făcând între 50 şi 100 milioane de victime în întreaga lume în doar doi ani. Între 1918 şi 1920 gripa a ucis între 3% şi 6% din populaţia globului.

      Aşa-numita “gripa spaniolă” din 1918 a provocat tot atâţia morţi ca Primul Război Mondial, iar unii experţi asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza epidemiei. 

      Însă epidemia nu a apărut în Spania. Boala a fost observată prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite la 11 martie 1918. 

      Spania, care nu a făcut parte din conflict, a informat cel mai mult despre cazurile de gripă, și astfel a primit numele de „gripa spaniolă”.  

      Boala s-a răspândit în multe țări odată cu întoarcerea soldaților de pe front, afectând în principal tinerii și având o rată de mortalitate ridicata. 

      Familii întregi izolate strict, până la vindecare. Măsuri dure, care au stins în final pandemia. De atunci, virusul, extrem de versatil, s-a adaptat permanent și a rămas cu un pas înaintea inovațiilor din laborator.

    Nu am auzit de o asemena solutie la conferinta de azi!

    1. Alta solutie este venit general pentru un trai decent pentru fiecare fiinta de la nastere la moarte.

      A fost mentionata.

      Se va introduce un cip de la naștere până la moarte iar acolo vei avea o cota de datorie publică de plata anual. Asta pe langa taxele pe care le plătești deja si care vor fi pe venitul global, progresive și vor fi majorate. Daca o sa-ti rămână bani de mâncare vei fi fericit

      Cine ar stabili și ce ar însemna "trai decent"? In al doilea rand nu există nimic "gratis pe lume. Veniturile și generarea de capital vin doar din producția de bunuri și servicii. Atât. Practic după aplicarea acelei propuneri as fi curios sa stiu cat ar costa de ex schimbarea canalizarii, și cine s-ar baga sa o faca pt ca toti traim deja "decent".

      Astfel aflam si noi ceilalti si incercam sa ne ferim de cei ca tine mai rau decat cei cu COVID

      Cine a amentionat asta? Stergerea datoriiilor?

    Faptul că hegemonia Chinei a fost oprită generând o criza pe spinarea populației arata cat de meschin și ticălos e sistemul capitalist al bogătanilor lumii.

    Daca totuși se va redesena economia Europei pe baza de specializare, Romania ar trebui sprijinită financiar masiv să-și reia rolul productiv major în agricultură - adică miliarde de euro alocate pentru irigații și refacerea zootehniei. Altfel vrajeli și povești noi am mai auzit. 

    1. Ticălosi desigur in antiteză cu ingerii elitei comuniste chineze. Reprezantanti ai unei ideologii care in numele binelui comun a fost nevoită să lichideze doar 94mil.de oameni in lume. De ridicat s-au ridicat tot pe spatele clasei mijlocii din Vest.

      2. Da, agricultura trebuie dezvoltată. 

      China nu a fost niciodata imperiu, niciodata hegemonica. Au ocupat-o Kubilai, apoi dinastia Ming a fost ushor detronata de manciurieni. Japonezii i-au pulverizat din 1937, norocul natiunii Han a fost prostia japoneza de a ataca toate tzarile din bazinul Asia de SE-Pacific. Regatul de mijloc-Han a fost subdezvoltat pina in 1979, cand a luat puterea Deng. Saltul lor impresionant va fi urmat de o cadere pe masura, datorita reducerii inevitabile a globalizarii. Sa-shi manace cainii, pisicile shi liliecii la ei acasa...

    ar fi cit de cit responsabili, ne-ar pune si bunul Dumnezeu mina in cap.

    1. absolut, Pribeagule. Dumnezeu da, da' nu baga in traista...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie