Curtea de Apel Bucureşti organizează, vineri, Adunerea generală, pentru a decide asupra protestului

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti se reunesc, astăzi, începând cu ora 10.00, în cadrul Adunării generale, pentru a decide dacă vor mai continua protestele, în condiţiile în care principiile Pactului pentru Justiţie au fost semnate, joi, de către magistraţi şi politicieni.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, le-a cerut magistraţilor, joi, cu ocazia întâlnirii dintre asociaţiile profesionale, conducerea Consiliului, conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi politicieni, de la sediul INM, să suspende protestul declanşat în urmă cu trei săptămâni, având în vedere că principiile Pactului pentru Justiţie au fost adoptate.

"Principiile adoptate astăzi îmi oferă prilejul să le cer magistraţilor ca cel târziu luni să se întoarcă în sălile de judecată", a declarat joi, la sediul INM, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş. Totodată, Andreieş i-a felicitat pe magistraţi pentru fermitatea şi solidaritatea cu care şi-au apărat independenţa, precum şi pentru modul în care au decis să susţină statul de drept şi principiile care stau la baza lui.

Reprezentantul Reţelei Naţionale a Adunărilor Generale ale Judecătorilor, judecătorul Laura Andrei, a declarat joi, la întâlnirea de la sediul INM, că reprezentanţii magistraţilor se vor întoarce în Adunările generale ale instanţelor cu mesajul că au fost făcuţi paşi ca ideile cuprinse în Pactul pe Justiţie să devină realitate şi să se concretizeze în legislaţie. Mai mult, Laura Andrei a spus că speră că, de acum încolo, Executivul va veni la masa dialogului şi va înceta să ignore puterea judecătorească.

La întâlnirea de joi de la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, găzduită de către preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru, au participat preşedintele CSM, Virgil Andreiş, preşedintele interimar al Înaltei Curţi, Lidia Bărbulescu, reprezentanţi ai RNAG, ai UNJR, ai Asociaţiei Procurorilor din România, precum şi ai ONG-urilor care au mediat discuţiile dintre politic şi magistraţi, grupate în "Alianţa pentru Statul de Drept". La întâlnire a participat şi preşedintele senatului, Mircea Geoană, şi preşedintele Comisiei parlamentare pentru analiza situaţiei din justiţie constituite joi, Florin Iordache.

Iordache a profitat de ocazie pentru a îi invita pe toţi cei prezenţi la întâlnirea de la INM la lucrările de marţi Comisiei pe care o prezidează.

Principiile Pactului pentru Justiţie au fost semnate fără PDL şi Ministerul Justiţiei, acestea referindu-se la independenţa justiţiei, finanţarea sistemului, relaţia justiţiei cu alte puteri ale statului, asigurarea bunei administrări, condiţia judecătorului şi imaginea publică.

Documentul a fost semnat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România, Reţeaua Naţionala a Adunărilor Generale ale judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie . Din partea partidelor, au semnat PSD şi PNL, iar reprezentantul PDL, Mircea Toader, doar a consemnat că a participat la dezbatere, fără să îşi asume, însă, din partea partidului şi prevederile acestui act. Totodată, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Gabriel Tănăsescu, a declarat că ministerul pe care îl reprezintă va discuta despre semnarea unui Pact pentru Justiţie doar atunci când magistraţii vor înceta protestele.

Astfel, în document este prevăzut că pentru asigurarea independenţei reale sunt necesare aplicarea şi respectarea standardelor europene şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la înţelesul şi întinderea independenţei, precum şi cu privire la mecanismele de asigurare a acesteia. Finanţarea insuficientă a sistemului judiciar poate creşte vulnerabilitatea şi dependenţa acestuia de celelalte puteri ale statului, se mai arată în acelaşi document.

Documentul pledează pentru o analiză care să pună în evidenţă în mod distinct necesarul de resurse aferent dezvoltării acestora. Această analiză de nevoi trebuie să aibă în vedere realizarea unei normări a muncii necesare şi raportarea acesteia la numărul de posturi existente şi la cele necesare, atât din perspectiva magistraţilor, cât şi a personalului auxiliar. Este prevăzut aici acel 1% din PIB pentru justiţie cerut de magistraţi în Adunările generale. O altă solicitare a magistraţilor care apare în document se referă la transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe.

Pentru asigurarea independenţei justiţiei şi eliminarea oricăror pârghii de constrângere nu se vor putea realiza rectificări negative pe parcursul anului ale sumelor alocate pentru bugetul justiţiei aprobat de Parlament, se mai arată în document.

Proiectul bugetului de funcţionare a instanţelor şi parchetelor se elaborează şi se înaintează de ÎCCJ şi de către Ministerul Public, pe baza analizelor şi rapoartelor de fundamentare întocmite de instanţe şi parchete.

Consiliul Superior al Magistraturii va fi consultat, în mod obligatoriu, pentru legalitatea procedurii de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte normative în relaţia cu puterea judecătorească de către puterilor executivă şi cea legislativă, pe baza unui aviz în privinţa proiectelor de acte normative care interesează activitatea sistemului judiciar, se arată în proiect. Potrivit acestuia, în lipsa avizului pentru proiectul de act normativ, acesta nu poate intra procedură legislativă.

Se mai cere şi stabilirea unui mecanism de evaluare periodică şi monitorizare permanentă a relaţiilor între puteri. Documentul mai cere tratament egal din punct de vedere legislativ între funcţiile de demnitate publică şi magistraţi, pornind de la principiul egalităţii între puterile statului.

Schemele de personal pentru instanţe şi parchete se vor dimensiona în funcţie de volumul de activitate al magistraţilor şi pe baza normării activităţii personalului auxiliar din instanţe şi parchete, se precizează în document.

În finalul documentului, se prevede că s-a convenit continuarea discuţiilor în cadrul parlamentar, conform regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului României, având ca obiectiv final stabilirea unui Pact pentru Justiţie.